Slaves In Chains
“In a consumer society there are inevitably two kinds of slaves: the prisoners of addiction and the prisoners of envy” (Ivan Illich)
This its my newest video. Learn from it and be free in mind & body!
1. Incalcarea legii este un lucru injust, in timp ce respectarea legii este un lucru just intrucat legile sunt juste.
2. Legile sunt juste.
3. Legile ateniene sunt juste, chiar daca legitimitatea legii in general poate fi pusa la sub semnul intrebarii.
4. Hotararile judecatoresti luate in baza legilor sunt juste.
5. Cand sunt pronuntate, hotararile judecatoresti trebuie duse la indeplinire.
6. Lipsa de respect fata de hotararile judecatoresti duce la distrugerea sistemului legislativ.
Socrate este considerat unul din cei mai mari gânditori ai istoriei umane. Şi, totuşi, nu-l cunoaştem decât prin intermediul mărturiilor discipolilor săi, al legendei care s-a constituit în jurul său, precum şi al morţii sale eroice. Nu a lăsat nici o scriere, spre deosebire de un mare număr dintre contemporanii săi, şi îndeosebi de acei sofişti cu care, am văzut, opinia publică ateniană îl confunda. Învăţătura lui era esenţial orală şi el îşi elabora gândirea discutând cu discipolii săi în plimbări pe străzile Atenei. De aici se naşte dificultatea pentru istoric când încearcă să desluşească personalitatea filozofului şi, mai mult chiar, ideile sale.
“Judecătorul nu stă acolo pentru a face din justiţie o favoare, ci pentru a decide ceea ce este drept. El ajurat nu să favorizeze pe oarecine, ci să judece urmând legile… “
“Îmi place mai mult, le-a spus el, să mor după ce m-am apărat aşa cum am făcut-o, decât să trăiesc datorită acestor josnicii”
“Ce înseamnă asta? Acum v-a apucat plânsul? Nu ştiaţi de multă vreme că, de la naşterea mea, am fost condamnat la moarte de natură? Dar, dacă mor totuşi înainte de vreme în mijlocul plăcerilor, este sigur că aş avea de ce să mă întristez şi prietenii mei la fel; or, tocmai pentru că eu îmi închei viaţa în clipa în care nu mai am de aşteptat de la ea decât rele, cred că voi ar trebui să vă bucuraţi cu toţii ca de o fericire care mi-ar fi fost atribuită” (Apologia, 27).
Nicolicea susţine că nu-i va spune naşului său Miron Mitrea ce conţine dosarul acestuia (preluat de la Mediafax )
BUCUREŞTI / 14:11, 8.05.2008
Deputatul PSD Eugen Nicolicea, care participă în locul unui coleg de partid la lucrările subcomisiei Camerei privind avizarea urmăririi penale a lui Miron Mitrea, a declarat, joi, că nu-i va spune lui Mitrea - naşul său - ce conţine dosarul acestuia.
“Nu am ce să-i comunic domnului Mitrea. Dacă stabilim că nu spunem, de ce să spunem? Nu am vorbit cu domnul Mitrea şi nici nu a fost în localitate, iar eu la rândul meu plec din localitate şi nici măcar nu ne întâlnim. Nu am de gând să spun nimănui, cu excepţia discuţiei pe care o s-o avem în Comisie”, a spus deputatul Eugen Nicolicea.
Întrebat dacă este de părere că se află într-un conflict de interese având în vedere că se află în relaţii de rudenie cu Mitrea, deputatul Nicolicea a spus că nu există niciun conflict de interese şi că acest lucru se va vedea la votul din Comisia juridică.
“Nu duce la niciun conflict de interese şi, deocamdată, nu am dat niciun vot. Când se va da votul discutăm. Au fost două începeri de urmăriri penale care au fost infirmate, la fiecare începere domnul Mitrea a luat la cunoştiinţă o parte din dosare. Aici se află o anumită parte din dosare. (…) Domnul Mitrea nu ştie ce conţine dosarul pentru că nu l-a văzut”, a mai spus Nicolicea.
Declaraţia lui Nicolicea a fost generată de declaraţiile date cu puţin timp înanite de Sergiu Andon (PC), care l-a acuzat pe deputatul PSD că a făcut “două greşeli foarte grave”, şi anume că nu i-a informat pe membrii subcomisiei în legătură cu relaţia de rudenie pe care o are cu Mitrea, dar şi pentru că nu a ţinut “silentio stampa” şi a făcut declaraţii publice, miercuri, la o emisiune televizată.
Dosarul în care judecătoarea Andreea Ciucă este acuzată de corupţie, retrimis la DNA ( Preluat de la: Mediafax )
BUCUREŞTI / 11:01, 25.03.2008
Dosarul în care fostul preşedinte al Tribunalului Mureş Andreea Ciucă este acuzată de infracţiuni de corupţie va fi retrimis la DNA pentru refacerea urmăririi penale, Completul de nouă judecători al ICCJ respingând recursul procurorilor la decizia de restituire a cauzei.
La termenul de luni, Andreea Ciucă a spus în faţa Completului de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) că pe parcursul cercetărilor în acest dosar procurorii nu i-au dat dreptul la apărare.
În 22 octombrie, ICCJ a decis restituirea către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a unuia dintre dosarele Andreei Ciucă, după ce aceasta a invocat încălcarea mai multor drepturi procesuale în timpul anchetei efectuate de procurorii anticorupţie.
Decizia a fost contestată de procurorii anticorupţie la Completul de nouă judecători al instanţei supreme.
Procurorii anticorupţie au invocat un articol din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în motivele de recurs la decizia prin care, în toamna anului trecut, instanţa supremă a admis cererea fostului preşedinte al Tribunalului Mureş Andreea Ciucă de restituire a dosarului de corupţie la DNA.
“Apreciem că a fost încălcat articolul 6 din CEDO cu privire la soluţionarea procesului într-un termen rezonabil, prin această soluţie de restituire prelungindu-se în mod nejusitificat procesul penal”, arătau procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Procurorii DNA au subliniat, în motivele de recurs, că în această cauză este vorba de o “nulitate relativă, nefiind adusă nicio vătămare inculpatei, instanţa, pe parcursul cercetării judecătoreşti, având posibilitatea să analizeze fiecare act material ce intră în conţinutul infracţiunii continuate, putând după terminarea cercetării să constate ce acte intră sau nu în conţinutul acestei infracţiuni”.
Totodată, procurorii au arătat că nu sunt de acord cu susţinerile instanţei potrivit cărora inculpatei nu i s-a acordat suficient timp pentru a-şi formula eventualele apărări şi că procurorul nu a avut în vedere solicitările acesteia de a se acorda noi termene raportate la situaţia sa personală, respectiv caz de boală conform actelor medicale şi necesitatea pregătirii apărării în alt dosar penal.
În octombrie anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit că procurorii anticorupţie nu au respectat principiile “egalităţii de arme” şi al aflării adevărului în dosarul în care fostul preşedinte al Tribunalului Mureş, Andreea Ciucă, a fost trimisă în judecată pentru corupţie.
Judecătorii au admis excepţia invocată de Ciucă în sensul că nu a fost extinsă cercetarea şi, respectiv, începută urmărirea penală cu privire la lucrările de la două vile din Sovata, fostul magistrat nefiind audiat separat referitor şi la acuzaţia legată de cele două imobile.
“Interpretându-se astfel, omisiunea Parchetului, nu s-a acceptat ca întemeiat punctul de vedere al acestuia, formulat în sensul că fiind vorba doar despre un act material care intră în conţinutul infracţiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice, nu era necesară începerea în mod separat a urmăririi penale şi pentru această faptă (…). Procedând astfel, au fost încălcate de către DNA şi principiile rolului activ şi cel al aflării adevărului, cât şi principiul egalităţii de arme ocrotit de CEDO, obligaţia de a administra probele necesare în apărare, în vederea lămuririi complete asupra unei fapte aparţinând parchetului în faza incipientă a procesului penal conform garanţiilor instituite prin articolul 6, alineatul 1, 2 Cod procedură penală”, se arată în motivarea deciziei de restituire a dosarului, dată de judecătorii ICCJ.
Judecătorii arată, de asemenea, că “prin neextinderea cercetării penale şi neînceperea urmăririi penale, în mod distinct, cu privire la această faptă materială Parchetul – ca organ de urmărire penală nu a determinat clar şi transparent limitele procesului penal – răpindu-i astfel, învinuitei, posibilitatea de a se apăra punctual”.
Printre aceste motive, instanţa a reţinut imposibilitatea avocaţilor de a lua parte la unele acte procedurale, motive de sănătate, fixarea unor termene de prezentare în faţa procurorilor prea scurte, de la o zi la alta sau mult prea scurte în raport de ce urma a se depune la dosar, sau invocarea unor memorii.
Preluat de pe site-ul “Juridice.ro”
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
COJOCARU Eugen, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, in sarcina caruia au fost retinute infractiunile de:
- trafic de influenta;
- instigare la infractiunea de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite;
GHEORGHE Dumitru, procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de cumparare de influenta, prevazuta de Legea 78/2000, in forma continuata;
BUCUR Gheorghe, notar in municipiul Bucuresti (fost judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si fost membru al CSM), in sarcina caruia au fost retinute infractiunile de:
- trafic de influenta;
- complicitate la infractiunea de cumparare de influenta;
CERBEANU Gheorghe, judecator la Tribunalul Valcea – Sectia Penala, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de complicitate la cumparare de influenta;
GHITA Georgeta Gabriela, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, in sarcina careia a fost retinuta infractiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite;
GULI Sterian, prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Urziceni, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
In baza Regulamentului de organizare si desfasurare a concursului sau examenului pentru numirea in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor (adoptat prin Hotararea nr. 320 din data de 27 aprilie 2006 a Consiliului Superior al Magistraturii), a fost anuntata organizarea unui astfel de examen pentru perioada 28 octombrie – 25 noiembrie 2007.
Prin Hotararea nr. 708 din data de 18 octombrie 2007 data de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost aprobata componenta Comisiei de examinare a participantilor la concursul pentru numirea in functii de conducere a procurorilor, organizat in perioada 28 octombrie – 25 noiembrie 2007. in cadrul acestei Comisii, inculpata Ghita Georgeta Gabriela, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, a fost desemnata presedinte. Fiecare dintre membrii Comisiei aveau desemnati cate un supleant, numiti la propunerea Institutului National al Magistraturii, supleantul inculpatei Ghita Georgeta Gabriela fiind desemnat inculpatul Cojocaru Eugen, procuror la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.
Examenul propriu - zis consta in trei probe, pe care fiecare candidat la functia de conducere trebuia sa le parcurga, dupa cum urmeaza: testarea psihologica (proba scrisa eliminatorie), sustinerea proiectului de management specifica functiei pentru care se candida (proba orala) si testarea scrisa, cuprinzand elemente de management al parchetelor/instantelor, de resurse umane si de comunicare.
1. In contextul derularii procedurilor de desfasurare a acestui concurs, in cursul lunii noiembrie 2007, inculpatul Cojocaru Eugen a pretins de la inculpatul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro pentru ca, prin influenta de care se bucura asupra membrilor Comisiei de examinare, sa-i determine pe acestia sa-i inlesneasca lui Gheorghe Dumitru, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti, promovarea examenului pe care acesta il sustinea pentru ocuparea functiei de procuror general la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti. Din suma pretinsa, Cojocaru Eugen a primit efectiv suma de 15.000 de euro, inculpatul Gheorghe Dumitru fiind ajutat, in acest sens, de inculpatii Cerbeanu Gheorghe, judecator la Tribunalul Valcea si Bucur Gheorghe, notar public (fost magistrat). In cursul lunilor octombrie-noiembrie 2007, inculpatul Gheorghe Dumitru a remis mai multe bunuri (bauturi alcoolice, vin si whisky) inculpatului Bucur Gheorghe pentru ca acesta, prin influenta pretinsa asupra unor magistrati, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, sa-i determine pe acestia sa intervina asupra membrilor Comisiei de examinare in scopul promovarii examenului in functia de conducere vizata. Acest demers al lui Gheorghe Dumitru a fost inlesnit de inculpatul Cerbeanu Gheorghe.
in urma concursului, Gheorghe Dumitru s-a plasat pe prima pozitie la examenul pentru promovarea in postul de procuror general la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti.
2. De asemenea, in cursul lunii noiembrie 2007, inculpatul Guli Sterian, prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Urziceni, candidat pentru promovarea in functia de prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, prin intermediul inculpatului Cojocaru Eugen, a obtinut de la inculpata Ghita Georgeta Gabriela, presedinta Comisiei de examinare, o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidatilor ce urma a se desfasura in data de 25 noiembrie 2007. in concret, inculpata Ghita Georgeta Gabriela a pus la dispozitia inculpatului Cojocaru Eugen informatii strict confidentiale, continand o parte din subiectele pentru examenul in cauza, pentru ca acesta, la randu-i, sa le furnizeze candidatului Guli Sterian. In aceasta modalitate a fost dezavantajat celalalt candidat pentru functia respectiva, care nu a avut “sansa” sa beneficieze de un astfel de ajutor.
La finalizarea concursului, candidatul Guli Sterian s-a plasat pe prima pozitie la examenul pentru promovarea in postul de prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.
La data de 11 decembrie 2007, s-a dispus retinerea preventiva a inculpatului Bucur Gheorghe pentru o perioada de 24 ore. La data de 12 decembrie 2007, inalta Curte de Casatie si Justitie a respins propunerea de arestare preventiva, formulata de D.N.A. – Sectia de combatere a coruptiei, luandu-se masura obligarii de a nu parasi tara, masura prelungita pana la 15 martie 2008.
La data de 11 decembrie 2007, s-a dispus retinerea preventiva a inculpatului Gheorghe Dumitru pentru o perioada de 24 de ore. Prin hotarari ale Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori, s-a dispus suspendarea din functia de procuror si s-a incuviintat arestarea preventiva a inculpatului Gheorghe Dumitru. La data de 12 decembrie 2007, inalta Curte de Casatie si Justitie a respins propunerea de arestare preventiva formulata de D.N.A. si a luat masura obligarii de a nu parasi tara, masura prelungita pana la data de 15 martie 2008.
La data de 11 decembrie 2007, prin hotarare a Consiliului Superior al magistraturii – Sectia pentru procurori, s-a dispus suspendarea din functia de procuror a inculpatului Cojocaru Eugen iar printr-o alta hotarare s-a incuviintat arestarea acestuia. La data de 12 decembrie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins propunerea procurorilor anticoruptie de arestare preventiva si a luat masura obligarii de a nu parasi tara, masura prelungita pana la 15 martie 2008.
Pentru recuperarea sumei de 15.000 euro pretinsa si primita de inculpatul Cojocaru Eugen, acesta a consemnat suma respectiva intr-un cont, la dispozitia D.N.A.
Pentru judecarea cauzei a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Nota JURIDICE.RO: Primul termen de judecata: 11 iunie 2008.
08 MAI 2008 - Preluat din “Gandul”
“Cristian Deliorga, membru CSM, a primit NUP în dosarul “Magistraţii-şpăgari”, pentru că parchetul a avut indicii dar nu şi probe împotriva sa
Rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată şase magistraţi acuzaţi de fraudarea examenului de promovare în parchete arată că procurorul Cristian Deliorga, membru CSM, şi-ar fi traficat influenţa asupra membrilor comisiei de examinare. Procurorul Cristian Deliorga, fost vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a primit, totuşi, neînceperea urmăririi penale în acest dosar. Motivul îl constituie faptul că procurorii anticorupţie nu au avut suficiente dovezi pentru a-l pune sub acuzare.
Procurorul Elena Butnariu, colegă de biroul cu unul dintre magistraţii trimişi în judecată, respectiv Eugen Cojocaru, a relatat anchetatorilor ce i-a spus colegul său: “M-a rugat CRISTI să-l susţin pe Guli să-l pună…Ştii că eu sunt prieten cu Ghiţă şi era şefă de comisie şi…am aranjat cu ea, cu…şi a luat Guli…Guli examenu’ , ştii?”, îi spune Cojocaru colegei sale de birou, Elena Butnariu, potrivit rechizitoriului DNA.
Potrivit procurorilor anticorupţie, “Cristi” la care face referire Eugen Cojocaru ar fi Cristian Deliorga. Procurorii DNA mai susţin că în cauză ar fi existat indicii cu privire la implicarea lui Cristian Deliorga în fraudarea examenelor prin traficarea de către acesta a influenţei asupra membrilor comisiei de examinare.
Potrivit celor declarate de notarul Gheorghe Bucur, trimis în judecată în acest dosar, Deliorga este unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii la care are influenţă. “Bucur Gheorghe s-a oferit să intervină pe lângă membrii din Consiliul Superior al Magistraturii pentru a-i obţine lui Gheorghe Dumitru promovarea examenului pentru funcţia de procuror general: «…nu mă feresc să vorbesc cu Deliorga…pe când eram şi eu în CSM ne ajutam reciproc…dar poate am să vorbesc cu Dăscălescu. Să vedem ce zice luni…Dacă ţine de el, zic că deja e rezolvabilă…singurul pericol e Chiujdea..”, susţine notarul Bucur într-una din discuţiile interceptate de DNA şi din care mai rezultă că inculpaţii se temeau de faptul că nu au influenţă asupra unui fost vicepreşedinte al CSM, procurorul Nicolae Dan Chiujdea.
Totodată, potrivit rechizitoriului DNA, purtătorul de cuvânt al Parhetului General, Robert Cazanciuc, l-a informat pe procurorul general cu privire la faptul că Eugen Cojocaru, i-a cerut subiectele concepute. “În anticamera biroului în care îmi desfăşor activitatea, Cojocaru Eugen mi-a dat de înţeles că ar dori să discutăm ceva, dar să ieşim din birou. Am ieşit împreună cu Cojocaru Eugen pe hol şi acolo m-a întrebat fără menajamente dacă am elaborat subiectele pentru proba scrisă ce urma să se susţină duminică”, se arată în nota semnată de Robert Cazanciuc.”
Concluzii personale:
Nu cred ca acesti procurori vor raspunde penal asa cum raspund “oamenii simpli” (asa ne numesc “mai marii tarii”). Adica noi, oamenii simpli, suntem sub legi iar cei din sistemul corupt au fost, sunt si vor ramane peste legi, chiar daca faptele lor sunt intotdeauna mult mai grave decat ale oamenilor simpli condamnati la ani grei de inchisoare pentru infractiuni minore: un furt banal, o teapa mica, o mita de 100-200 euro etc….
De ce nu se vorbeste si despre spagile din intregul sistem al justitiei? Sunt arhicunoscute sumele de toti cei care sunt posesorii unei licente in drept.
Si anume:
50.000 euro – spaga pentru un post de notar;
20.000 - 30.000 euro – spaga pentru un post de magistrat fara functie de conducere, numit fie prin concurs, fie prin numire directa, fara concurs;
5.000 – 8.000 euro – spaga pentru admitere ca avocat in Baroul Bucuresti si nu numai;
Minim 10.000 euro pentru un NUP dat de procuror;
Or mai fi si alte spagi dar astea sunt binecunoscute dar nimeni nu ia nici o masura pentru ca totul este inchis intr-un cerc, iar din sumele acestea traiesc multi. Ne mai poate mira ceva? Ne mai putem intreba de ce justitia romana a ajuns injustitie? De ce coruptia a devenit institutionalizata?
Alta intrebare, care mi-a venit acum pe final de postare: De ce Calin Zamfirescu, Arin Stefanescu si altii care impreuna cu RVA au primit NUP cu toate ca au falimentat BIR-ul? S-au furat mii de miliarde prin manevre penale chiar de acesti “vajnici lichidatori” insa justitia a exonerat raspunderile penale ale acestor Imensi Infractori pentru ca…deh! avem un nou ministru la Justitie - Catalin Predoiu - care nu e altul decat…ginerele lui Zamfirescu! :))) Probabil din acest motiv a si fost numit ministru, ca sa-i “spele” obrazul socrului sau si a amicilor lui! Acest NUP este raspunsul la intrebarea care mi-o puneam in ziua in care am aflat numele noului ministru al justitiei. Atunci ma intrebam daca in mandatul sau se va intampla ceva cu BIR si in cazul in care infractorii vor primi NUP, voi intelege manevrele din culise! Iata ca am avut o clara premonitie care, din pacate s-a materializat!
Articol “ZIUA” (30.01.2007)
Banca Internationala a Religiilor a fost lichidata printr-o sentinta nula de drept a Tribunalului Bucuresti
O hotarare judecatoreasca irevocabila a Tribunalului Dambovita scoate la lumina faptul ca Banca Internationala a Religiilor a fost falimentata si lichidata printr-o sentinta nula de drept a Tribunalului Bucuresti. La baza actiunii judecatoresti a stat o cerere falsa de faliment, ca fiind emisa de Banca Nationala a Romaniei, act care nu se gaseste in evidentele Tribunalului Bucuresti. Falimentarea abuziva a BIR a permis lichidarea bancii de catre RVA Reconversie si Valorificare Active SA - firma avocatilor Arin Stanescu si Calin Andrei Zamfirescu. O expertiza atesta ca RVA a sustras 608 miliarde de lei vechi de la BIR.
Scandalul Bancii Internationale a Religiilor - una din multele banci romanesti devalizate planificat de grupuri de crima organizata in anii ‘90 - risca sa genereze cea mai rasunatoare condamnare a Romaniei la CEDO de la Strasbourg. Instanta europeana a admis in principiu plangerea a peste 2180 de actionari ai bancii. Acestia au reclamat faptul ca au fost prejudiciati cu sume cuprinse intre 100 si 400 de milioane de dolari de catre un grup de interese sustinut de personaje sus-puse din fostele guvernari. Comisiile de Abuzuri ale Senatului si Camerei Deputatilor au inventariat frauda printr-un raport comun, trimis judecatorilor europeni. Pentru jaful de la BIR, Romania poate fi condamnata anul acesta la plata unor daune de 400 milioane de dolari catre actionarii pagubiti. Fapt ce ar constitui un dezastru pentru imaginea tarii si ar pune Guvernul in incapacitatea de a acoperi o asemenea suma in termen maxim de trei luni. Inalta Curte de Casatie si Justitie a desfiintat in septembrie anul trecut rezolutia de NUP, prin care DNA a musamalizat dosarul jefuitorilor BIR (inalti functionari ai BNR, magistrati, avocati si alte persoane) si a dispus inceperea urmarii penale impotriva acestora.
Adevarul iese la suprafata
O decizie civila irevocabila pronuntata la finele anului trecut intr-un proces de executare silita a bancii spune pentru prima data lucrurilor pe nume. Prin decizia civila nr. 1037 din 23.11.2006 a Tribunalului Dambovita s-a atestat cu autoritate de lucru judecat un fapt pe care DNA a refuzat sa-l ia in seama. Si anume ca, desi nu avea nici o datorie, BIR a fost aruncata abuziv in faliment in anul 2000, cu ajutorul unor judecatori corupti de la Tribunalul Bucuresti. Apoi, banca a fost lichidata, fara titlu, de RVA Reconversie si Valorificare Active SA (actuala SC Moore Stephens - RVA SA). O expertiza-parte administrata in cauza a aratat ca firma RVA - ai carei actionari principali erau cunoscutii avocati Arin Octav Stanescu (alias Arie Shalev) si Calin Andrei Zamfirescu (presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania), “a pagubit Banca Internationala a Religiilor cu suma totala de 640 miliarde lei prin modalitatile urmatoare - cu suma de 508,3 miliarde de lei prin sustragere (furt) direct din trezoreria bancii; - cu suma de 132 miliarde de lei prin facilitati acordate nelegal debitorilor bancii”. Decizia Tribunalului Dambovita a constatat nulitatea absoluta a actelor de executare pornite impotriva BIR (banca aflata in lichidare judiciara) cu urmatoarea motivatie: “Din ansamblu probelor rezulta fara echivoc faptul ca sentinta civila 4461/10.07.2000 a Tribunalului Bucuresti - Sectia comerciala, in temeiul caruia actioneaza lichidatorul bancar Moore Stephens - RVA SA in BIR, a fost pronuntata in baza unui inscris sub forma unei cereri de chemare in judecata, care nu se afla inregistrat pe rolul instantei, deci inexistent ca act juridic de procedura, in acest mod instanta nefiind sesizata, nu a fost investita sa judece acel inscris, deci instanta a fost necompetenta. Sentinta a fost pronuntata de catre un judecator nenominalizat in dosar in conformitate cu dispozitiile art. 8 din Legea 64/1995 si art. 3 din OUG 186/1999, dispozitii in vigoare la data pronuntarii, deci judecatorul a fost necompetent. Sentinta a fost pronuntata in baza unei minute olografe intocmita sub pedeapsa nulitatii hotararii cu incalcarea dispozitiilor art. 258 cod procedura civila, nesemnata si de catre grefier (dispozitie in vigoare la data pronuntarii sentintei), aceste incalcari ale legii arata ca sentinta civila este nula de drept”.
Filmul unei devalizari programate
Sirul de falsuri si abuzuri de la Tribunalul Bucuresti a fost demascat cap coada.
Potrivit probelor de la dosarul Tribunalului Dambovita, declinul BIR a inceput in vara lui 2000 printr-un fals de maxim tupeu. Banca Nationala a Romaniei a formulat la 29.06.2000 cererea nr. XI/G/133/29.06.2000 de declansare a falimentului BIR, inaintata catre Tribunalul Bucuresti, sub o semnatura indescifrabila deasupra careia este mentionat numele guvernatorului de atunci Emil Iota Ghizari. In cererea BNR se arata ca BIR “nu a onorat creantele sale certe, lichide si exigibile de mai mult de 30 de zile, fiind astfel indeplinite cerintele legale pentru ca Banca Internationala a Religiilor sa fie considerata in stare de faliment”. In realitate, BIR nu avea la respectiva data nici un fel de datorii catre BNR sau alta banca. Cererea Bancii Nationale (falsa sau nu in materialitatea ei, dar falsa in continut) nu apare inregistrata vreodata la Tribunalul Bucuresti, astfel incat sa se poata dovedi ca ea a format un numar de dosar care sa fie pus pe rol. Verificarile DNA din 18.08.2005, efectuate de procurorul Florin Tarnacop (care incepuse ancheta pe bune, dar a fost ulterior inlaturat din dosar) au constatat: “Cererea BNR nr. XI/G/133/29.06.2000 nu se afla inregistrata in Registrul general de dosare, respectiv pe rolul instantei Tribunalului Bucuresti”. Alte verificari efectuate chiar de vicepresedintele Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, au certificat prin adresa nr. 260/BIRP/15.04.2005 ca “in registrul de evidenta al corespondentei administrative din anul 2000 s-a constatat ca in perioada indicata nu figureaza inregistrat nici un inscris emis de Banca Nationala a Romaniei”. Alte verificari ulterioare au dus la concluzia ca nu s-au gasit incheieri de sedinta care sa ateste ca presedintele Tribunalului Bucuresti ar fi desemnat - potrivit legii - pe judecatoarea Cristina Negru (fosta Dumitru, actuala Petrovici) sau alt judecator sindic in dosarul BIR. Si totusi, fara actiune de chemare in judecata si fara desemnarea ceruta de lege, dosarul BIR s-a judecat la Tribunalul Bucuresti, care a si dat sentinta nr. 4461/10.07.2000 a Sectiei Comerciale, prin judecator Cristina Negru (Petrovici). Conform minutei hotararii, magistrata a constatat ca BIR este in incetare de plati, a dispus inceperea de indata a procedurii falimentului si a desemnat ca lichidator pe SC Reconversie si Valorificare Active SA. “Definitiva si executorie” s-a mentionat in final. Prin acest sir incredibil de ilegalitati, o banca fara datorii a fost impinsa pe panta jafului programat, conducerea legala a fost data afara si toate activele de valoare vandute pe nimica toata. Imensele sume “aspirate” din BIR - 640 miliarde de lei vechi conform expertizei - parte -, au fost jonglate prin metode numai de ei stiute de celebrul cuplu de lichidatori Arin Octav Stanescu si Calin Andrei Zamfirescu (prin RVA SA). Avocati care azi sunt urmariti penal de DNA alaturi de magistrati ai TB.
Judecatoarele de falimente
In dosarul BIR, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus urmarirea penala si impotriva a trei judecatori.
Este vorba de trei judecatori sindici care au pus umarul la falimentarea bancii si la deschiderea usilor firmei RVA SA, care a desavarsit “lichidarea” unitatii.
Cei trei judecatori urmariti penal sunt Maria Navala, Cristina Petrovici (fosta Dumitru si fosta Negru) si Anca Bumbulut, de la Tribunalul Bucuresti. Prin dispozitia de a se incepe urmarirea penala contra magistratilor, instanta suprema a trasat procurorilor DNA urmatoarele piste de ancheta, prin decizia 5515 din 26.09.2006: “Intrucat se sustine ca dosarul de faliment a fost repartizat, dirijat, judecatoarei Petrovici Cristina, urmeaza sa fie verificat contextul in care presedintele Tribunalului Bucuresti de la acea data a emis ordinul nr. 10 din data de 24 martie 2000 (…) Urmeaza sa se stabileasca in urma verificarii datelor statistice daca volumul de activitate in materia judecatorului sindic impunea numirea unui nou judecator sindic si criteriile dupa care a fost numit judecatorul Petrovici Cristina. In acest sens, vor fi verificate si ordinele de serviciu ale celorlalti judecatori ai sectiei si va fi reaudiat presedintele tribunalului la acea data (…) Ordonanta procurorului nu elucideaza imprejurarile in care BNR a avizat desemnarea ca lichidator numai a SC RVA SA, in conditiile in care aceasta firma si-a inscris ca obiect de activitate desfasurarea unor activitati de reorganizare si/sau lichidare numai incepand cu data de 10 aprilie 2000 (n.r. - RVA SA nu avea obiectul de activitate necesar la data desemnarii ei), iar judecatorul sindic dispusese ca lichidator si a firmei SC Pricewaterhouse Coopers Management Consultants SRL (firma cu o bogata activitate in materie) despre care in adresa nr. XI/G/162/19 iulie 2000 a BNR se specifica in mod nereal ca, acesteia nu i se acorda aviz, avand in vedere faptul ca aceasta firma de audit a verificat bilantul Bancii Internationale a Religiilor in perioada anterioara declansarii falimentului. In realitate, firma care a facut aceasta verificare a fost SC Pricewaterhouse Coopers Auditors & Accountansts SRL, dar BNR nu revine asupra avizului acordat (…) Urmeaza sa se verifice daca acest aviz a fost dat numai de viceguvernatorul BNR in functie la acea data, care a semnat adresa sus aratata sau hotararea trebuia luata cu consultarea celorlalte organe de conducere ale bancii”.
Interpelare parlamentara ignorata de Macovei
La inceputul lunii iunie a anului trecut, ministrul Justitiei, Monica Macovei, a fost interpelat in Camera Deputatilor de catre deputatul Mircea Costache pe tema jafului de la BIR. In interpelare s-au reprosat urmatoarele: “Daca lichidatorii au incasat pana la 31.03.2004, 640 miliarde de lei, din care 130 miliarde drept onorarii, ce fel de faliment este acesta? Cum se justifica faptul ca acest caz a ajuns pe rolul CEDO, iar Justitia pastorita de dvs. nu aude si nu vede?”. Raspunsul lui Macovei la interpelare, inregistrat sub nr. 54.268 din 27.06.2006, a fost urmatorul: “Am transmis DNA o copie a interpelarii dvs. Cum insa verificarea aspectelor mentionate necesita o perioada mai mare de timp (…) va vom aduce la cunostinta masurile intreprinse la momentul la care vom primi raspundul DNA”. Raspuns despre care suntem informati ca n-a mai venit niciodata.
O noua proba pentru CEDO
Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care a admis in principiu plangerea celor peste 2100 de actionari-pagubiti, a primit la dosar decizia irevocabila a Tribunalului Dambovita. Aceasta proba care demonstreaza lichidarea bancii cu de-a sila, in lipsa unui titlu legal, completeaza raportul comun al celor doua comisii de abuzuri ale Parlamentului - depus la CEDO la 25.10.2004. Raportul Parlamentului a concluzionat ca devalizarea BIR este rodul “unei actiuni de crima organizata si coruptie institutionalizata”, pusa la cale de “un grup de interese constituit din mai multe persoane, printre care avocatii Arin Stanescu, Calin Andrei Zamfirescu, Flavius Baias si altii, impreuna cu persoane din conducerea Bancii Nationale a Romaniei, Emil Iota Ghizari, Mihai Bogza si altii”, precum si cu “complicitatea unor magistrati de la diferite instante”
Ne aflam cu dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, dupa o serie de „aventuri” petrecute in cauza, incepand cu faza de „cercetare penala” pana la actualul recurs. Ce mi s-a parut „interesant” a fost tocmai faptul ca Presedintele instantei de la CAB nu a comunicat sentinta penala multumindu-se a comunica doar „minuta”. Foarte frumos, nu?
Intrebare: Daca partea interesata doreste sa faca recurs, in baza caror motive se poate formula si sustine acel recurs, ce anume se poate combate atata vreme cat nu se cunosc argumentele si temeiurile juridice ce au stat la baza rationamentului juridic al instantei care in final a decis respingerea actiunii respective ca fiind…nefondata!!!!?
In sistemul juridic romanesc si in justitia noastra neaosa totul este intr-un asemenea mod ordinar masluit si viciat incepand cu legislatia facuta varza pana la „subiectivele” hotarari ale unor magistrati care, fie vorba intre noi, nu mai pot fi numiti magistrati deoarece nu apara dreptatea si nici legea ci mai degraba, pliindu-se pe sistemul economiei de piata, s-au preschimbat pe nevazute in firma privata „Magistratul”, firma ce presteaza servicii in interesul clientului si evident ca functioneaza pe principiul totul se cumpara si totul se vinde. Aceasta „firma privata a magistratilor romani” sprijina, intaresc si contribuie zilnic la mentinerea si dezvoltarea haosului generalizat in toate institutiile statului.
Nu vreau sa se inteleaga eronat ca procentul magistratilor corupti ar fi de 100% , NU! Inca NU! Mai cred inca in judecatori impartiali, verticali si care stiu ce inseamna justitie! Cunosc responsabilitatea majora ce le revine in cauze! Deocamdata am un singur exemplu: dl.Judecator CRISTIAN DANILET de la Cluj!
Poate nu e singurul, dar sigur sunt putini ca el pe aceeasi baricada. Acestor magistrati le doresc mult curaj pentru a lupta impotriva coruptiei.
Mai departe….
Este incredibil in ce mod josnic si mizerabil sunt inserate „prevederi legale” in Codul Penal si de Procedura Penala! Majoritatea prevederilor favorizeaza infractorul si ce este trist, aproape nimic, dar absolut nimic si nicaieri nu se apara drepturile partii vatamate! Ce drepturi are aceasta? Sa inainteze plangeri penale! STOP! Avem un CP si un CPP care dezincrimineaza pana la nerusinare tocmai infractorul!
O tara care are prea multe legi este o tara fara justitie, spun chinezii! Asta a devenit Romania de cativa ani incoace.
Revin la cauza.
Dupa mai multe zile de asteptare, presedintele completului de la CAB a binevoit (ce onoare, nu?) sa trimita copie dupa sentinta penala, avand „deosebita grija” sa ajunga dupa termenul legal de depunere a recursului; Noile informatii luate la cunostinta schimbau enorm situatia initiala.
Pai in primul rand am aflat unele lucruri de-a dreptul senzationale, cum ar fi:
- la dosar au aparut documente noi, care nu existau la momentul dezbaterii pe fond si nici chiar inainte de a fi trimis dosarul de la CAB la ICCJ pentru recurs;
- instanta de fond, la fel ca si procurorul Neagoe, nu a cercetat de loc fondul cauzei si, cum altfel, a continuat substituirea in calitate de aparator al colegei lor Ignat Silvia;
- exact ca la Parchet, instanta de la CAB, in loc sa judece cauza dedusa judecatii a cercetat…”partea vatamata” ;
- a anulat, cu de la sine putere, o sentinta definitiva si irevocabila data de o alta instanta de judecata, incalcand in picioare principiul autoritatii puterii lucrului judecat; Este bine de amintit aici ca doctrina in cauza afirma: Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi fiind purtat între aceleaşi părţi, ci şi contrazicerea între două hotărâri judecătoreşti, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească definitivă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară, dată în alt proces
Astfel, considerentele Sentinţei ca motivaţie a dispozitivului relevă pentru instanţa de fond, potrivit art.3859 alin.(1) pct.19 C.p.p., un indubitabil exces de putere in sensul ca s-a subrogat legislativului;
- Cea mai gravă ingerinţă în actul justiţiei, inadmisibilă, se află considerentele Sentinţei recurate, unde instanţa Curţii de Apel Bucureşti, subrogându-se în mod vădit în apărător al învinuitei, formulează circumstanţe atenuante în favoarea acesteia, afirmând şi recunoscând asupra alterării conştiinţei magistraţilor, independenţei şi imparţialităţii acestora, susţinând că: „ …, judecătoarea nu a acţionat în speţă în mod şicanatoriu, ci s-a raliat concluziilor raportului Inspecţiei Generale, raport însuşit de către C.S.M.”
Cu toate că nu constituia probă la Dosar, instanţa Curţii de Apel aduce, ca ingerinţă în actul justiţiei, un RAPORT al Inspecţiei Generale şi fără putere de lege din care rezultă doar punctul de vedere unilateral şi subiectiv al unui organism ierarhic care, prin propunerile cu caracter director formulate şi însuşite - cum se arată - de către C.S.M., i se atribuie un pronunţat caracter de DIRECTIVĂ sau ORDIN, afectând vădit independenţa şi imparţialitatea magistraţilor;
În fapt, aceste propuneri, trasează şi impun o conduita excesivă, discriminatorie şi parţială magistraţilor faţă de anumiţi subiecţi precis indicaţi, încălcând art.33 alin.(1) din legea 303/2004 privind statutul magistraţilor „Formarea profesională continuă a magistraţilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei.”
Astfel, prin RAPORTUL invocat, instanţa Curţii de Apel dezvăluie ştirbirea independenţei şi imparţialităţii unor magistraţi iar prin “ralierea” evocată contextual, aceasta având mai mult decât semnificaţia dată de DEX: de aderare la o părere, la o propunere etc., subzistă inclusiv înţelesul supunerii ori executării îndrumărilor din RAPORT, denumit din acest motiv în continuare “Raport-ORDIN”.
Acest Raport-ORDIN, adus drept motivaţie în considerente din oficiu (!), ca şi adresa Ministerului Public 1919/2004 evocată de instanţă, reprezintă o gravă ingerinţă în actul justiţiei sub aspectul inadmisibil al faptului că magistraţii judecă potrivit ordinelor primite ierarhic, dovedind caracterul de INSTITUŢIE MILITARIZATĂ, LIPSA INDEPENDENŢEI şi IMPARŢIALITĂŢII, fiind compromis actul justiţiei.
Raportat la atribuţiile Inspecţiilor Judiciare ale C.S.M., limitele verificărilor şi al efectelor permise produse de aceste organisme de control sunt redate pe propriul website astfel:
“din coroborarea dispoziţiilor procesual penale - art. 275 şi urm. cu dispoziţiile art. 97 alin.1, 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, cu prevederile articolelor 43 şi 44 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii şi cu ale articolelor 46 alin. 2 şi 64 alin. 3 din Legea nr.304/2004 se constată că Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, prin atribuţiile sale, nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărâri judecătoreşti, nu poate infirma soluţiile adoptate de procuror şi nici nu le poate examina sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, întrucât s-ar aduce atingere principiilor independenţei judecătorilor, supunerii lor numai legii şi autorităţii de lucru judecat, precum şi independenţei procurorilor în soluţiile adoptate.”
Potrivit afirmaţiilor instanţei, Raportul-ORDIN al fostei Direcţii de Inspecţie Generală din Ministerul Justiţiei a fost „însuşit” de către C.S.M., ceea ce înseamnă supunere totală la Raportul-ORDIN ierarhic superior, întrucât conţine, în contradictoriu cu principiul independenţei judecătorilor şi procurorilor, punerea în discuţie a soluţiilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti cu arătarea - ca şi examinare - a legalităţii, precum şi propuneri cu caracter de îndemnuri „ţintă” la nesocotirea altor hotărâri judecătoreşti definitive.
Prin acest Raport-ORDIN, adus ca motivaţie în considerente de către instanţa Curţii de Apel Bucureşti, sunt încălcate art.6 alin.(1) din CEDO, art.21 alin.(3), art.124, 132, 133 din Constituţia României, art.1 alin.(2), art.33 alin.(1), art.74 alin.(1,2) din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor, art.104 din Legea 161/2003, art.4, 10 şi 15 din codul deontologic al magistraţilor, toate reclamând imparţialitatea magistraţilor ca garanţie a independenţei justiţiei şi a dreptului la un proces echitabil
- Din practicaua Sentinţei Penale recurate rezultă o gravă eroare de fapt reţinută în sarcina grefierului de şedinţă care „invederează că a fost depus la dosar un MEMORIU din partea petentului… nefiind cereri de formulat, probe de solicitat …”
Această eroare a avut drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite prin neadministrarea singurei probe solicitate de catre partea vatamata ;
De aici rezulta indubitabil ca Sentinţa Penală a fost redactată ulterior depunerii cererii mele de recurs deoarece judecătorul nu a sesizat în şedinţă eroarea gravă a grefierului si EVIDENT, nici nu a studiat dosarul cauzei in timpul procedurii pe instanta ci ulterior, cu ocazia redactării sentinţei, pronunţând în aceeaşi zi o soluţie viciată. Mai mult, instanţa a dovedit că în şedinţa publică nu a cunoscut nici asupra modului de sesizare, fiind vorba de o PLÂNGERE şi nu un MEMORIU.
Prin neadministrarea probei solicitate au fost nesocotite prevederile art.301 şi 302 C.p.p. afectând în mod direct convingerea instanţei potrivit art 287 alin.(2) C.p.p. pe fondul necunoaşterii tuturor aspectelor.
Distinşi magistraţi:
La ce oare foloseşte această înaltă pregătire unora, dacă CUNOASTEREA DVS.SLUJEŞTE CAUZELOR NEDREPTE ŞI NEDEMNE?
Voi afla răspunsul domniilor voastre, însă până atunci consider necesar să cunoaşteţi principiul care mă defineşte:
„bona causa non veretur fortunae vicem”
Blue Tranquility
” If you want to reach a state of bliss, then go beyond your ego and the internal dialogue. Make a decision to relinquish the need to control, the need to be approved, and the need to judge. Those are the three things the ego is doing all the time. Its very important to be aware of them every time they come up. “
Deepak Chopra
