Procurorii-şpăgari au fost turnaţi de alţi procurori

08 MAI 2008 – Preluat din “Gandul”

“Cristian Deliorga, membru CSM, a primit NUP în dosarul “Magistraţii-şpăgari”, pentru că parchetul a avut indicii dar nu şi probe împotriva sa

Rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată şase magistraţi acuzaţi de fraudarea examenului de promovare în parchete arată că procurorul Cristian Deliorga, membru CSM, şi-ar fi traficat influenţa asupra membrilor comisiei de examinare. Procurorul Cristian Deliorga, fost vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a primit, totuşi, neînceperea urmăririi penale în acest dosar. Motivul îl constituie faptul că procurorii anticorupţie nu au avut suficiente dovezi pentru a-l pune sub acuzare.

Procurorul Elena Butnariu, colegă de biroul cu unul dintre magistraţii trimişi în judecată, respectiv Eugen Cojocaru, a relatat anchetatorilor ce i-a spus colegul său: “M-a rugat CRISTI să-l susţin pe Guli să-l pună…Ştii că eu sunt prieten cu Ghiţă şi era şefă de comisie şi…am aranjat cu ea, cu…şi a luat Guli…Guli examenu’ , ştii?”, îi spune Cojocaru colegei sale de birou, Elena Butnariu, potrivit rechizitoriului DNA.

Potrivit procurorilor anticorupţie, “Cristi” la care face referire Eugen Cojocaru ar fi Cristian Deliorga. Procurorii DNA mai susţin că în cauză ar fi existat indicii cu privire la implicarea lui Cristian Deliorga în fraudarea examenelor prin traficarea de către acesta a influenţei asupra membrilor comisiei de examinare.

Potrivit celor declarate de notarul Gheorghe Bucur, trimis în judecată în acest dosar, Deliorga este unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii la care are influenţă. “Bucur Gheorghe s-a oferit să intervină pe lângă membrii din Consiliul Superior al Magistraturii pentru a-i obţine lui Gheorghe Dumitru promovarea examenului pentru funcţia de procuror general: «…nu mă feresc să vorbesc cu Deliorga…pe când eram şi eu în CSM ne ajutam reciproc…dar poate am să vorbesc cu Dăscălescu. Să vedem ce zice luni…Dacă ţine de el, zic că deja e rezolvabilă…singurul pericol e Chiujdea..”, susţine notarul Bucur într-una din discuţiile interceptate de DNA şi din care mai rezultă că inculpaţii se temeau de faptul că nu au influenţă asupra unui fost vicepreşedinte al CSM, procurorul Nicolae Dan Chiujdea.

Totodată, potrivit rechizitoriului DNA, purtătorul de cuvânt al Parhetului General, Robert Cazanciuc, l-a informat pe procurorul general cu privire la faptul că Eugen Cojocaru, i-a cerut subiectele concepute. “În anticamera biroului în care îmi desfăşor activitatea, Cojocaru Eugen mi-a dat de înţeles că ar dori să discutăm ceva, dar să ieşim din birou. Am ieşit împreună cu Cojocaru Eugen pe hol şi acolo m-a întrebat fără menajamente dacă am elaborat subiectele pentru proba scrisă ce urma să se susţină duminică”, se arată în nota semnată de Robert Cazanciuc.”

Concluzii personale:

Nu cred ca acesti procurori vor raspunde penal asa cum raspund “oamenii simpli” (asa ne numesc “mai marii tarii”). Adica noi, oamenii simpli, suntem sub legi iar cei din sistemul corupt au fost, sunt si vor ramane peste legi, chiar daca faptele lor sunt intotdeauna mult mai grave decat ale oamenilor simpli condamnati la ani grei de inchisoare pentru infractiuni minore: un furt banal, o teapa mica, o mita de 100-200 euro etc….

De ce nu se vorbeste si despre spagile din intregul sistem al justitiei? Sunt arhicunoscute sumele de toti cei care sunt posesorii unei licente in drept.

Si anume:

50.000 euro – spaga pentru un post de notar;

20.000 – 30.000 euro – spaga pentru un post de magistrat fara functie de conducere, numit fie prin concurs, fie prin numire directa, fara concurs;

5.000 – 8.000 euro – spaga pentru admitere ca avocat in Baroul Bucuresti si nu numai;

Minim 10.000 euro pentru un NUP dat de procuror;

Or mai fi si alte spagi dar astea sunt binecunoscute dar nimeni nu ia nici o masura pentru ca totul este inchis intr-un cerc, iar din sumele acestea traiesc multi. Ne mai poate mira ceva? Ne mai putem intreba de ce justitia romana a ajuns injustitie? De ce coruptia a devenit institutionalizata?

Alta intrebare, care mi-a venit acum pe final de postare: De ce Calin Zamfirescu, Arin Stefanescu si altii care impreuna cu RVA au primit NUP cu toate ca au falimentat BIR-ul? S-au furat mii de miliarde prin manevre penale chiar de acesti “vajnici lichidatori” insa justitia a exonerat raspunderile penale ale acestor Imensi Infractori pentru ca…deh! avem un nou ministru la Justitie – Catalin Predoiu - care nu e altul decat…ginerele lui Zamfirescu! )) Probabil din acest motiv a si fost numit ministru, ca sa-i “spele” obrazul socrului sau si a amicilor lui! Acest NUP este raspunsul la intrebarea care mi-o puneam in ziua in care am aflat numele noului ministru al justitiei. Atunci ma intrebam daca in mandatul sau se va intampla ceva cu BIR si in cazul in care infractorii vor primi NUP, voi intelege manevrele din culise! Iata ca am avut o clara premonitie care, din pacate s-a materializat!

Articol “ZIUA” (30.01.2007)

Banca Internationala a Religiilor a fost lichidata printr-o sentinta nula de drept a Tribunalului Bucuresti

O hotarare judecatoreasca irevocabila a Tribunalului Dambovita scoate la lumina faptul ca Banca Internationala a Religiilor a fost falimentata si lichidata printr-o sentinta nula de drept a Tribunalului Bucuresti. La baza actiunii judecatoresti a stat o cerere falsa de faliment, ca fiind emisa de Banca Nationala a Romaniei, act care nu se gaseste in evidentele Tribunalului Bucuresti. Falimentarea abuziva a BIR a permis lichidarea bancii de catre RVA Reconversie si Valorificare Active SA – firma avocatilor Arin Stanescu si Calin Andrei Zamfirescu. O expertiza atesta ca RVA a sustras 608 miliarde de lei vechi de la BIR.

Scandalul Bancii Internationale a Religiilor – una din multele banci romanesti devalizate planificat de grupuri de crima organizata in anii ‘90 – risca sa genereze cea mai rasunatoare condamnare a Romaniei la CEDO de la Strasbourg. Instanta europeana a admis in principiu plangerea a peste 2180 de actionari ai bancii. Acestia au reclamat faptul ca au fost prejudiciati cu sume cuprinse intre 100 si 400 de milioane de dolari de catre un grup de interese sustinut de personaje sus-puse din fostele guvernari. Comisiile de Abuzuri ale Senatului si Camerei Deputatilor au inventariat frauda printr-un raport comun, trimis judecatorilor europeni. Pentru jaful de la BIR, Romania poate fi condamnata anul acesta la plata unor daune de 400 milioane de dolari catre actionarii pagubiti. Fapt ce ar constitui un dezastru pentru imaginea tarii si ar pune Guvernul in incapacitatea de a acoperi o asemenea suma in termen maxim de trei luni. Inalta Curte de Casatie si Justitie a desfiintat in septembrie anul trecut rezolutia de NUP, prin care DNA a musamalizat dosarul jefuitorilor BIR (inalti functionari ai BNR, magistrati, avocati si alte persoane) si a dispus inceperea urmarii penale impotriva acestora.

Adevarul iese la suprafata

O decizie civila irevocabila pronuntata la finele anului trecut intr-un proces de executare silita a bancii spune pentru prima data lucrurilor pe nume. Prin decizia civila nr. 1037 din 23.11.2006 a Tribunalului Dambovita s-a atestat cu autoritate de lucru judecat un fapt pe care DNA a refuzat sa-l ia in seama. Si anume ca, desi nu avea nici o datorie, BIR a fost aruncata abuziv in faliment in anul 2000, cu ajutorul unor judecatori corupti de la Tribunalul Bucuresti. Apoi, banca a fost lichidata, fara titlu, de RVA Reconversie si Valorificare Active SA (actuala SC Moore Stephens – RVA SA). O expertiza-parte administrata in cauza a aratat ca firma RVA – ai carei actionari principali erau cunoscutii avocati Arin Octav Stanescu (alias Arie Shalev) si Calin Andrei Zamfirescu (presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania), “a pagubit Banca Internationala a Religiilor cu suma totala de 640 miliarde lei prin modalitatile urmatoare – cu suma de 508,3 miliarde de lei prin sustragere (furt) direct din trezoreria bancii; – cu suma de 132 miliarde de lei prin facilitati acordate nelegal debitorilor bancii”. Decizia Tribunalului Dambovita a constatat nulitatea absoluta a actelor de executare pornite impotriva BIR (banca aflata in lichidare judiciara) cu urmatoarea motivatie: “Din ansamblu probelor rezulta fara echivoc faptul ca sentinta civila 4461/10.07.2000 a Tribunalului Bucuresti – Sectia comerciala, in temeiul caruia actioneaza lichidatorul bancar Moore Stephens – RVA SA in BIR, a fost pronuntata in baza unui inscris sub forma unei cereri de chemare in judecata, care nu se afla inregistrat pe rolul instantei, deci inexistent ca act juridic de procedura, in acest mod instanta nefiind sesizata, nu a fost investita sa judece acel inscris, deci instanta a fost necompetenta. Sentinta a fost pronuntata de catre un judecator nenominalizat in dosar in conformitate cu dispozitiile art. 8 din Legea 64/1995 si art. 3 din OUG 186/1999, dispozitii in vigoare la data pronuntarii, deci judecatorul a fost necompetent. Sentinta a fost pronuntata in baza unei minute olografe intocmita sub pedeapsa nulitatii hotararii cu incalcarea dispozitiilor art. 258 cod procedura civila, nesemnata si de catre grefier (dispozitie in vigoare la data pronuntarii sentintei), aceste incalcari ale legii arata ca sentinta civila este nula de drept”.

Filmul unei devalizari programate

Sirul de falsuri si abuzuri de la Tribunalul Bucuresti a fost demascat cap coada.

Potrivit probelor de la dosarul Tribunalului Dambovita, declinul BIR a inceput in vara lui 2000 printr-un fals de maxim tupeu. Banca Nationala a Romaniei a formulat la 29.06.2000 cererea nr. XI/G/133/29.06.2000 de declansare a falimentului BIR, inaintata catre Tribunalul Bucuresti, sub o semnatura indescifrabila deasupra careia este mentionat numele guvernatorului de atunci Emil Iota Ghizari. In cererea BNR se arata ca BIR “nu a onorat creantele sale certe, lichide si exigibile de mai mult de 30 de zile, fiind astfel indeplinite cerintele legale pentru ca Banca Internationala a Religiilor sa fie considerata in stare de faliment”. In realitate, BIR nu avea la respectiva data nici un fel de datorii catre BNR sau alta banca. Cererea Bancii Nationale (falsa sau nu in materialitatea ei, dar falsa in continut) nu apare inregistrata vreodata la Tribunalul Bucuresti, astfel incat sa se poata dovedi ca ea a format un numar de dosar care sa fie pus pe rol. Verificarile DNA din 18.08.2005, efectuate de procurorul Florin Tarnacop (care incepuse ancheta pe bune, dar a fost ulterior inlaturat din dosar) au constatat: “Cererea BNR nr. XI/G/133/29.06.2000 nu se afla inregistrata in Registrul general de dosare, respectiv pe rolul instantei Tribunalului Bucuresti”. Alte verificari efectuate chiar de vicepresedintele Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, au certificat prin adresa nr. 260/BIRP/15.04.2005 ca “in registrul de evidenta al corespondentei administrative din anul 2000 s-a constatat ca in perioada indicata nu figureaza inregistrat nici un inscris emis de Banca Nationala a Romaniei”. Alte verificari ulterioare au dus la concluzia ca nu s-au gasit incheieri de sedinta care sa ateste ca presedintele Tribunalului Bucuresti ar fi desemnat – potrivit legii – pe judecatoarea Cristina Negru (fosta Dumitru, actuala Petrovici) sau alt judecator sindic in dosarul BIR. Si totusi, fara actiune de chemare in judecata si fara desemnarea ceruta de lege, dosarul BIR s-a judecat la Tribunalul Bucuresti, care a si dat sentinta nr. 4461/10.07.2000 a Sectiei Comerciale, prin judecator Cristina Negru (Petrovici). Conform minutei hotararii, magistrata a constatat ca BIR este in incetare de plati, a dispus inceperea de indata a procedurii falimentului si a desemnat ca lichidator pe SC Reconversie si Valorificare Active SA. “Definitiva si executorie” s-a mentionat in final. Prin acest sir incredibil de ilegalitati, o banca fara datorii a fost impinsa pe panta jafului programat, conducerea legala a fost data afara si toate activele de valoare vandute pe nimica toata. Imensele sume “aspirate” din BIR – 640 miliarde de lei vechi conform expertizei – parte -, au fost jonglate prin metode numai de ei stiute de celebrul cuplu de lichidatori Arin Octav Stanescu si Calin Andrei Zamfirescu (prin RVA SA). Avocati care azi sunt urmariti penal de DNA alaturi de magistrati ai TB.

Judecatoarele de falimente

In dosarul BIR, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus urmarirea penala si impotriva a trei judecatori.

Este vorba de trei judecatori sindici care au pus umarul la falimentarea bancii si la deschiderea usilor firmei RVA SA, care a desavarsit “lichidarea” unitatii.

Cei trei judecatori urmariti penal sunt Maria Navala, Cristina Petrovici (fosta Dumitru si fosta Negru) si Anca Bumbulut, de la Tribunalul Bucuresti. Prin dispozitia de a se incepe urmarirea penala contra magistratilor, instanta suprema a trasat procurorilor DNA urmatoarele piste de ancheta, prin decizia 5515 din 26.09.2006: “Intrucat se sustine ca dosarul de faliment a fost repartizat, dirijat, judecatoarei Petrovici Cristina, urmeaza sa fie verificat contextul in care presedintele Tribunalului Bucuresti de la acea data a emis ordinul nr. 10 din data de 24 martie 2000 (…) Urmeaza sa se stabileasca in urma verificarii datelor statistice daca volumul de activitate in materia judecatorului sindic impunea numirea unui nou judecator sindic si criteriile dupa care a fost numit judecatorul Petrovici Cristina. In acest sens, vor fi verificate si ordinele de serviciu ale celorlalti judecatori ai sectiei si va fi reaudiat presedintele tribunalului la acea data (…) Ordonanta procurorului nu elucideaza imprejurarile in care BNR a avizat desemnarea ca lichidator numai a SC RVA SA, in conditiile in care aceasta firma si-a inscris ca obiect de activitate desfasurarea unor activitati de reorganizare si/sau lichidare numai incepand cu data de 10 aprilie 2000 (n.r. – RVA SA nu avea obiectul de activitate necesar la data desemnarii ei), iar judecatorul sindic dispusese ca lichidator si a firmei SC Pricewaterhouse Coopers Management Consultants SRL (firma cu o bogata activitate in materie) despre care in adresa nr. XI/G/162/19 iulie 2000 a BNR se specifica in mod nereal ca, acesteia nu i se acorda aviz, avand in vedere faptul ca aceasta firma de audit a verificat bilantul Bancii Internationale a Religiilor in perioada anterioara declansarii falimentului. In realitate, firma care a facut aceasta verificare a fost SC Pricewaterhouse Coopers Auditors & Accountansts SRL, dar BNR nu revine asupra avizului acordat (…) Urmeaza sa se verifice daca acest aviz a fost dat numai de viceguvernatorul BNR in functie la acea data, care a semnat adresa sus aratata sau hotararea trebuia luata cu consultarea celorlalte organe de conducere ale bancii”.

Interpelare parlamentara ignorata de Macovei

La inceputul lunii iunie a anului trecut, ministrul Justitiei, Monica Macovei, a fost interpelat in Camera Deputatilor de catre deputatul Mircea Costache pe tema jafului de la BIR. In interpelare s-au reprosat urmatoarele: “Daca lichidatorii au incasat pana la 31.03.2004, 640 miliarde de lei, din care 130 miliarde drept onorarii, ce fel de faliment este acesta? Cum se justifica faptul ca acest caz a ajuns pe rolul CEDO, iar Justitia pastorita de dvs. nu aude si nu vede?”. Raspunsul lui Macovei la interpelare, inregistrat sub nr. 54.268 din 27.06.2006, a fost urmatorul: “Am transmis DNA o copie a interpelarii dvs. Cum insa verificarea aspectelor mentionate necesita o perioada mai mare de timp (…) va vom aduce la cunostinta masurile intreprinse la momentul la care vom primi raspundul DNA”. Raspuns despre care suntem informati ca n-a mai venit niciodata.

O noua proba pentru CEDO

Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care a admis in principiu plangerea celor peste 2100 de actionari-pagubiti, a primit la dosar decizia irevocabila a Tribunalului Dambovita. Aceasta proba care demonstreaza lichidarea bancii cu de-a sila, in lipsa unui titlu legal, completeaza raportul comun al celor doua comisii de abuzuri ale Parlamentului – depus la CEDO la 25.10.2004. Raportul Parlamentului a concluzionat ca devalizarea BIR este rodul “unei actiuni de crima organizata si coruptie institutionalizata”, pusa la cale de “un grup de interese constituit din mai multe persoane, printre care avocatii Arin Stanescu, Calin Andrei Zamfirescu, Flavius Baias si altii, impreuna cu persoane din conducerea Bancii Nationale a Romaniei, Emil Iota Ghizari, Mihai Bogza si altii”, precum si cu “complicitatea unor magistrati de la diferite instante”

Si sa vedem acum cine este Catalin Predoiu?

(preluare din Q Magazine)

“Sa o luam, intai, cu cine nu e: din sapaturile noastre rezulta ca nu ar fi nepotul generalului Silviu Predoiu, nr.2 in SIE (asa cum se susoteste pe la colturi), poate cel mult o ruda mai indepartata. Asa ca Dacian Ciolos, ministrul Agriculturii, ramane singurul ministru din actualul guvern care e nepot de general (Virgil „Vulpea” Ardelean). In schimb, s-a aflat iute ca Predoiu e ginerele lui Calin Zamfirescu. De aici, lucrurile incep sa se lege armonios si misterul sa se risipeasca. Pentru ca o fi fost Predoiu consultant al Rompetrol, dar el si tata socru au activitati si conexiuni cel putin la fel de interesante cu lumea politicii. In fond, nu e de colea ca Romania sa aiba un ministru al carui socru sa fi avut dosar de urmarit penal la DNA. Asta pentru ca avocatul Calin Zamfirescu este unul dintre stalpii celebrului grup de lichidatori judiciari care a executat obiective economice de prim rang pe bani grei, grup in care mai erau, intre altii, Arin Stanescu, Valeriu Stoica, Flavius Baias, supervizati de viceguvernatorii BNR Mihai Bogza si Emil Iota Ghizari. Acestia au lichidat Banca Internationala a Religiilor (despre care s-a afirmat ca a fost prabusita controlat pentru a putea fi jefuita) si au lichidat si vandut active ale Bankcoop, Banca Albina, Banca de Investitii si Dezvoltare, Dacia Felix, precum si a bancilor populare Fortuna si Banca Populara de Dezvoltare. Mai mult, au fost la un pas sa isi infiga dintii si in RAFO. Despre firma de lichidatori amintita, deputatul Radu Ciuceanu, presedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor si coruptiei, a afirmat public acum cativa ani, intr-o sedinta a Parlamentului: „Este o banda de raufacatori ce actioneaza sub acoperirea firmei de lichidare, iar procesul falimentului premeditat al BIR a fost plin de aberatii juridice”.

DNA reia cercetările pentru „falimentatorii“ BIR

Cu o întârziere de doi ani, dosarul Băncii Internaţionale a Religiilor este repus pe făgaşul normal. Deşi Parchetul instanţei supreme a anunţat cercetarea tuturor celor consideraţi vinovaţi pentru „falimentul“ băncii şi pentru diminuarea activelor (pe care le „valorifică“ firma unor învinuiţi!), situaţia cetăţenilor-deponenţi nu este nici mai bună, nici mai sigură. S-au pierdut doi ani, fără să se întrevadă vreo schimbare, iar demersurile judiciare sunt reluate, astăzi, din acelaşi loc în care au fost lăsate atunci. Cu toate acestea, asupra bunurilor deţinute de bancă nu a fost declarat niciun sechestru asigurător, pentru ca acţionarii să fie siguri că mai au şanse de a-şi recupera banii.

Direcţia Naţională Anticorupţie – DNA a anunţat acţionarii băncii că, în urma memoriilor formulate, dosarul nr. 194/P/2003 se află în lucru la Secţia de combatere a corupţiei din Direcţia menţionată. Adică, încep, în sfârşit, cercetările faţă de cei consideraţi vinovaţi de situaţia actuală a băncii. Astfel, prin rezoluţia DNA, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de următorii învinuiţi: Stănescu Arin, Zamfirescu Călin Andrei, Petrovici Cristina, Năvală Maria, Bumbuluţ Anca, Emiul Iota Ghizari, Bogza Mihai, Groza Lucian, Iovu Mihai, Matache Marius, Butoi Aurelia, Tomarescu Lucian, Pauliuc Dorel şi Brătilă Marius. În sarcina lor s-au reţinut infracţiuni care se încadrează în Codul Penal, la articolele privind luarea de mită şi încalcă Legea nr. 78/2000, privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus completarea cercetărilor cu privire la declanşarea procedurii de intrare în faliment a Băncii Internaţionale a Religiilor – BIR şi cu privire la activitatea lichidatorilor judiciari SC Reconversie şi Valorificare Active SA şi SC Romcontrol Euro In Partners srl. Printre cei nominalizaţi pentru cercetări se numără reprezentanţi de frunte ai breslei avocaţilor, aşa cum este preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Călin Andrei Zamfirescu. Cu alte cuvinte, „primul avocat al ţării“ este anchetat cot la cot cu infractorii pe care îi apără. Alături de el se află colegul şi partenerul său de afaceri, Arin Octav Stănescu. În calitate de avocat, cel din urmă se află în directa subordonare a maestrului Zamfirescu, atât prin calitatea lui profesională, ca membru al Baroului, cât şi prin apartenenţa la Societatea profesională de avocaţi „Călin Andrei Zamfirescu şi asociaţii“, transformată în „Zamfirescu, Racoţi, Predoiu“. În ceea ce îl priveşte pe Zamfirescu, el se află, la rândul lui, în postură subalternă faţă de Stănescu, prin participarea, în calitate de acţionar, la SC Moore Stephens RVA SA, al cărui unic administrator este chiar Stănescu. Acesta din urmă este şi conducătorul organizaţiei profesionale numite Uniunea Naţională a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare – UNPRL, iar firma pe care o conduce se ocupă de lichidarea judiciară a BIR.

Cei doi au la activ o bogată experienţă profesională în ceea ce priveşte administrarea, reorganizarea şi lichidarea băncilor. În palmaresul celor doi figurează cam tot ceea ce a falimentat, în materie bancară, în România:

- Banca Columna, Banca Albina, Bankcoop, Dacia Felix, Banca pentru Investiţii şi Dezvoltare – BID şi, evident, Banca Internaţională a Religiilor.

În conducerea UNPRL se află şi avocatul Stan Târnoveanu, membru al Societăţii de avocaţi conduse de Zamfirescu. Nici ceilalţi învinuiţi nu sunt cu mult mai prejos; lista continuă cu Emil Iota Ghizari, fost primviceguvernator şi vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României – BNR, şi cu alt vicepreşedinte al aceleiaşi bănci, Mihai Bogza, în prezent preşedinte al Bancpost. Magistraţii sunt şi ei reprezentaţi prin trio-ul Cristina Petrovici, Maria Năvală şi Anca Bumbuluţ. Cristina Petrovici (fostă Negru, fostă Dumitru) este judecător la tribunalul Bucureşti, Secţia a VIII-a Penală, iar colega Bumbuluţ este judecător sindic la acelaşi Tribunal. Singura eliminată din acest „corp de elită“ este Maria Năvală, care a fost înlăturată din magistratură, în anul 2004, prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii, care a constatat că ea nu mai „întruneşte condiţia bunei reputaţii“, în urma amestecului în scandalul „Păvălache – BIR, mită la Guvern şi Justiţie“.

Dosarul „BIR“ intră în cel de-al şaptelea an de viaţă. În tot acest timp, nimeni nu a putut împiedica „dizolvarea“ bunurilor care au aparţinut băncii. Activele acesteia, în valoare de multe sute de milioane de euro, s-au împuţinat văzând cu ochii. Lichidarea judiciară a dus la o adevărată „piaţă“ legată de bunurile BIR. Cu toate acestea, firma lichidatoare, nominalizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi condusă de două persoane cercetate penal tocmai în acest dosar, continuă operaţiunile de „administrare“. Cu ajutorul acestora, activele băncii au fost vândute la un sfert, sau jumătate de preţ, faţă de valoarea lor reală. ATAC a dezvăluit o serie de tranzacţii, în urma cărora nu s-a recuperat nimic, ci s-au obţinut doar banii care se cuveneau lichidatorului judiciar. Acţionarii băncii au susţinut în Justiţie că această lichidare a fost făcută, cu precădere, cu „adresă“ bine stabilită şi au nominalizat chiar şi pe cei care au obţinut aceste bunuri, în schimbul unor sume „neserioase“. Printre aceştia sunt nominalizaţi avocaţii Valeriu Stoica şi Cristian Iordănescu, care ar fi cumpărat o serie de active în judeţul Dolj şi nu numai, printr-o reţea de firme.