Surprinzatoare este justitia noastra si, pe zi ce trece, gandesc ca nu ar trebui sa ma mai mire nimic si totusi….
Aveam un recurs la ICCJ solutionat in primavara prin respingere ca nefondat. In minuta comunicata constat ca suplimentar s-au majorat cheltuielile de judecata in favoarea statului roman. Buuun!
In fapt, intreg dosarul a avut o istorie tipic romaneasca: imbacsit de o coruptie canceroasa, incalcari grave de procedura si aberante interpretari ale legilor!
Am decis sa iau calea CEDO. Numai ca la CEDO trebuie sa anexezi ultima decizie data de ICCJ pentru a face dovada ca in tara s-au urmat toate caile legale in vederea stabilirii adevarului. Iata insa ca la ICCJ, nici dupa 5 luni, magistratii implicati in cauza si care au “solutionat-o” intr-un mod original “Made in Romania” nu sunt capabili sa-si motiveze decizia data cu incalcarea flagranta a tuturor dispozitiilor legale aplicabile in speta!
Problema intarzierii motivarii se pare ca a aparut in contextul in care s-a aflat ca dosarul cu pricina va urma calea CEDO!”E grele” deciziile astea, e mult de studiat pe chichite legislative astfel incat un magistrat sa fie capabil sa motiveze o hotarare atat de penibila, mai ales cand are stiinta ca acea motivatie va fi citita si colegi judecatori din tari mai civilizate decat a noastra!
Mai mult, amenda dispusa in cauza cu pricina am contestat-o la CAB si de 4 luni aceasta instanta dispune amanarea pe motivul ca…ICCJ inca nu a transmis dosarul acestei instante asa cum prevede legea!
Ieri am trecut pe la arhiva ICCJ. Eram un pachet de nervi, saturata de atata mafie. Oriunde ma intorc nu dau decat de mafie! E greu sa traiesc intr-o Romanie atat de maligna pentru ca nu ma pot obisnui cu ea.
Ei, bine, dosarul nu se gaseste la arhiva pentru ca “se afla la motivare” imi arunca functionara raspunsul imprimandu-i totodata si o nota de superioritate. Atitudinea ei sarcastica m-a scos din pepeni. Am avut un schimb de replici pe un ton mai ridicat. Arhivista, isi regleaza tonul si incepe sa se scuze: nu este ea vinovata de incurcatura dosarului. Evident, ea nu avea nici o vina, dar magistratii de la ICCJ DA!
Vizita la arhiva a adus totusi informatii noi: cica se afla pe site-ul ICCJ (intern poate, ca in programul public nu exista asemenea informatii) dovada ca la acest dosar s-au depus 2 cereri de comunicare a deciziei data de ICCJ si….un recurs la incheiere care nici n-a fost luat in seama. Ooops! Deci recursul “pierdut” printre hartii a fost totusi inregistrat la ICCJ, culmea este ca apare doar pe site-ul intern al institutiei! Pana astazi nicaieri nu s-a facut vorbire despre acest recurs! Asta da Justitie!
Cetateanul roman se mai poate adresa justitiei doar atunci cand NU deranjeaza anumite capete infierbantate de atata mafie ca altfel, demersurile sale merg la cosul de gunoi! O fi asta echivalent cu incalcarea dreptului de a ne adresa justitiei, o fi incalcarea dreptului la un recurs efectiv? Vom vedea ce spune CEDO!
Taman astazi auzeam la tv cum presedintele tarii lauda rapida reforma in domeniul judiciar si…EFICIENTIZAREA JUSTITIEI! Doamne, ar trebui sa ma crucesc? Mai ieri, tot Basescu declara ca justitia e corupta, ca magistratii ar fi corupti, ca romanul nu mai are incredere in sistem si iata ca astazi, declaratia sa afirma exact contrariul. Cata inconsecventa! Cata minciuna puturoasa! La fel ca Tariceanu, care vorbeste despre o economie care “bubuie” sau “duduie”, despre cresterea PIB, despre un somaj de ….1,8% (cred ca este cel mai scazut din Europa), despre bunastarea cetateanului roman etc…
Cata perversitate! Cata nerusinare! Mi-e greata!
Posted by mira140 on septembrie 25, 2008 at 5:14 pm
Aveti mare dreptate in ceea ce spuneti si un curaj demn de invidiat. Si eu sunt indignata de minciuna, perversitatea, ipocrizia, nedreptatea instalate peste tot. Am mai spus ca nu-mi mai gasesc locul aici. Am ajuns sa cred ca cinstea, valoarea, dreptatea nu mai valoreaza nimic.
Nu v-am mai scris, deoarece ,aproape ca nu stiu ce sa mai spun cu privire la la ceea ce se-ntampla-n jurul meu.
Am fost cu sotul meu cu masina si de doua ori am fost opriti , abuziv, de catre agentii de politie, spunand ca avem 62 si 67km/h. Am primit procesele-verbale de contraventie, fara sa fie atasate plansele foto . Am contestat aceste lucruri la judecatorie, nu pentru cei 200 RON sau cele 2 puncte de penalizare, ci pentru a nu se mai comite abuzuri si pentru dreptate, deoarece nu aveam aceste viteze.
Pentru 2 amenzi, sotul meu a fost citat de 8 ori, cerandu-i-se probe pentru a-si dovedi nevinovatia. La unul dintre procese, nu s-a prezentat sotul meu si a primit sentinta prin care judecatoarea ii dubla numarul de puncte, adica 4 , ii cerea sa plateasca amenda in valoare de 100 lei, si, drept sanctiune complementara, desi nu era trecuta in p.v.c., suspendarea permisului pe o perioada nedeterminata. Iata, cum, judecatoarea, in mod abuziv, a dat o pedeapsa care nu se regaseste in nicio lege din Romania, pentru depasirea cu 2 km/h a vitezei legale. Pentru simplul motiv ca sotul meu si-a exercitat un drept, i s-a aplicat o pedeapsa nemaiauzita ,pentru a fi redus la tacere. Am facut recurs si urmeaza sa va spun ce verdict vor mai putea concepe.
In celalalt dosar ( a doua amenda) erau puse aceleasi planse foto din primul dosar, cu scopul de a induce in eroare instanta. Cea de-a doua amenda a fost la interval de 5 zile de prima. In acest dosar , am castigat, deoarece politia nu a putut face dovada cu plansele foto.
In legatura cu recursul asupra caruia v-am cerut parerea, privitor la distrugerea masinii, va anunt ca am facut, totusi, recurs invocand faptul ca solutia nu a fost pronuntata in sedinta publica si ca avem dreptul, ca orice cetatean al acestei tari, la un recurs efectiv. Am fost citati si saptamana trecuta ne-am prezentat. Presedintele completului a lasat sa se-nteleaga ca admite recursul si ca va returna dosarul la parchet pentru reluarea cercetarilor, deoarece nu s-a facut expertiza vocii si expertiza grafoscopica sau ca va returna dosarul la judecata in prima instanta. Ne-a lasat sa expunem motivele recursului, aprox 20 de minute si a ramas solutia in pronuntare. Avand in vedere ce am patit data trecuta, am spus ca nu parasim sala pana ce se da verdictul. Era ora 11.30 si ni s-a spus sa ne uitam in condica penala in jurul orei 14. Ne-am prezentat la arhiva tribunalului si, de acolo ni s-a spus ca programul cu publicul este pana la ora 13. Am cautat-o pe grefiera ( prima data a trebuit sa aflam cum o cheama) si apoi ni s-a spus ca recursul a fost respins ca fiind introdus tardiv. Am ramas nedumerita si indignata. Oare pentru ce am mai fost supusi umilirii si batjocoririi ? De ce nu ni s-a spus ” mergeti in treaba voastra, caci ati introdus tardiv recursul” ? De ce ne-a mai lasat sa vorbim? Acest lucru m-a afectat foarte mult, sufleteste. M-am asezat pe o piatra din fata tribunalului si am inceput sa plang. Este uluitor faptul ca am fost urmarita, jignita, calomniata, amenintata si mi-a fost distrusa masina , fara ca organele statului sa cerceteze acest caz.;zile, de-a randul, am suferit. Astfel, persoana care a distrus masina si care ne-a amenintat si care ameninta in continuare este lasata libera, nici macar nu s-a prezentat vreodata la proces( au fost 5 infatisari)
Am ramas scarbita. Mi s-a spus de catre procurorul completului ca amenintarea ( concretizata in distrugerea masinii) nu este de natura sa produca “teama “, iar despre distrugere n-a pomenit nimic. Masina este in aceeasi stare si a trecut aproape un an de la vandalizare. Oare poate sa evalueze cineva ce-mi produce teama sau cat de departe ar trebui sa mearga o persoana pentru a-mi produce teama?
Am uitat sa va spun cum decurge pronuntarea in sedinta publica. In orasul in care se petrec aceste lucruri, instantele nu respecta ordinea afisata si , astfel, noi am ramas totdeauna ultimii. Procesul cu amenda de circulatie a inceput la ora 12 si s-a terminat in jurul orei 18. Deoarece am capatat experienta in ceea ce priveste pronuntarea in sedinta publica, am cerut completului sa dea verdictul. Am asteptat pe coridor, pana cand au deliberat (aprox 15 min. ) Nu mai eram decat noi , doi jandarmi si un muncitor care punea faianta la baie. La un moment dat , s-a deschis usa pentru sedinta publica ;la aceasta sedinta publica era doar un singur justitiabil, adica sotul meu si un singur om in asistenta, adica eu… Completul si-a luat treaba in serios si a pronuntat pe un ton solemn sentinta…in care, dupa lupte seculare, am castigat.
Ceea ce v-am scris este purul adevar : mentionez ca am fost totdeauna parti vatamate. Mi se pare ca eroul lui Kafka este un privilegiat , comparativ cu ceea ce se-ntampla azi , in justitie.
Voi reveni sa va povestesc ceea ce mi s-a intamolat saptamana aceasta si despre felul cum m-am trezit parte intr-un proces, adica in calitate de reclamant, fare sa fac vreo sesizare sau plangere cuiva.
Posted by shantiliu on septembrie 25, 2008 at 6:56 pm
D-na Mira, sa stiti m-a ingrijorat absenta dvs. Nu pentru ca as fi scris eu cine stie ce subiecte care puteau sa va intereseze ci pentru ca stiam ca aveti probleme si ma gandeam ca v-ati dezgustat intr-un asemenea hal de solutionarea acestora incat nu mai aveti chef de nimic. Dar de nimic. Cunosc gustul durerii si cred ca sunt destui romani care l-au testat pe propria limba ( a se citi “suflet”).
Ceea ce imi relatati aici nu ma surprinde de loc pentru ca a ajuns sa nu ma mai surprinda absolut nimic din ceea ce vine de la politic si justitie. Ma intreb doar cat mai rezistam?
Amintiti-va ca v-am scris despre tardivitatea recursului. Iata ca s-a adeverit. Chestiunea este asa: instanta nu-ti interzice sa depui vreo cerere de chemare in judecata cum nici nu-ti interzice sa urmezi vreo cale de atac. Dupa un simulacru de proces – in cele mai multe cazuri – reclamantul sau paratul (depinde cine are calitatea de “cartof” in cauza) se respinge sau se admite actiunea in favoarea celui care trebuie si nu a celui care merita. Prin urmare, dvs.ati pierdut pe procedura. Adica, pledoaria lunga de 20 minute a fost inutila deoarece completul cunostea dinainte ca vor respinge recursul. Nu se puteau pronunta inainte pentru ca ar fi fost …ANTEPRONUNTARE! Asa e procedura. Nu puteau sa va intrerupa si sa decida fara a va permite sa va exercitati drepturile, pentru ca, nu-i asa? recursul trebuie sa fie efectiv! Daca ati fi avut vreun motiv de “repunere in termen” atunci nu aveau de ce sa va respinga recursul pe procedura insa puteau sa vi-l respinga pe … fond, considerandu-l nefondat ori netemeinic. Asa e la noi. Simplu si dureros!
Cu privire la procesele pe care le-ati avut cu IPJ-urile: s-ar parea ca aceste institutii au primit ordine sa burduseasca buzunarele statului cu bani de la fraieri. S-au inmultit amenzile rutiere si nu cunosc cati au curaj sa le conteste. De regula se merge pe naivitatea romanului, pe respectul acestuia fata de autoritate, pe obedienta, pe saracia de a-si angaja un avocat intr-o asemenea cauza. Cred ca nu gresesc daca afirm ca un procent de maxim 20% dintre contravenienti ataca PV-urile in instante. E un mare castig pentru statul roman – ia bani de la ceilalti 80% care stau in bancuta lor!
Calea care a luat-o cauza dvs.este incredibila in sensul ca o instanta nu avea dreptul sa dispuna ceva cu exceptia “se admite contestatia PV” ori “se respinge contestatia PV”. In nici un caz nu era indrituita sa va sanctioneze mai mult decat prevedea PV, ea neavand calitate de agent constatator ! In plus fondul dedus judecatii era contestarea PV si nu majorarea amenzii ori suplimentarea sanctiunilor dispuse in acesta! Nu stiu daca mai aveti posibilitatea de a face recurs. Va sfatuiesc, in caz afirmativ, sa mergeti mai departe. Nu pentru ca mai sus veti gasi dreptatea mult cautata ci sa fiti linistita ca ati epuizat toate caile posibile in Romania cu intentia de a restabili adevarul. Sugestia mea sincera, valabila in toate cauzele in care ati pierdut datorita coruptiei din justitie este urmatoarea: adresati-va la CEDO! Fara nici o teama. Orice cheltuiala facuta in baza unor chitante se returneaza in caz de castig. Merita sa va jucati la Strasbourg si ultima sansa. Aveti insa la dispozitie doar 6 (sase) luni de la data cand ati luat la cunostinta de comunicarea ultimei hotarari in Romania! Comunicarea nefiind una si aceeasi cu minuta ultimei sedinte ci hotararea motivata. In cazul in care nu aveti asa ceva, puteti face o cerere la instanta respectiva prin care sa solicitati comunicarea hotararii. De la data primirii acesteia incepe sa curga termenul de 6 luni pentru CEDO.
Va doresc multa putere, stabilitate emotionala (ati trecut prin cumplite socuri) si nu va lasati invinsa si umilita de nonvalorile actuale! Sunt convinsa ca daca stiti unde sa bateti, veti reusi! FRUNTEA SUS! MIRA MERGE MAI DEPARTE!