John William Waterhouse – Paintings

Every artist dips his brush in his own soul, and paints his own nature into his pictures. (Henry Ward Beecher)

For, when with beauty we can virtue join, we paint the semblance of a form divine. (Maurice Maeterlinck )

John William Waterhouse (6 April 1849 — 10 February 1917) was an English Pre-Raphaelite painter most famous for his paintings of female characters from mythology and literature. He belonged to the later phase of the Pre-Raphaelite Brotherhood.

He was born in Rome to the painters William and Isabela Waterhouse, but when he was five the family moved to South Kensington, near the newly founded Victoria and Albert Museum. He studied painting under his father before entering the Royal Academy schools in 1870. His early works were of classical themes in the spirit of Alma-Tadema and Frederic Leighton, and were exhibited at the Royal Academy, the Society of British Artists and the Dudley Gallery.

Basescu a criticat intentia CSM de a initia legi

Sursa: Politica TV

Presedintele Traian Basescu a subliniat ca judecatorul trebuie sa aplice legea, nu sa o creeze, atacand astfel intentia CSM de a avea propria lege a salarizarii. Basescu sustine ca Judecatorul nu este detinatorul adevarului absolut, iar Consiliul Superior Magistraturii este independent fata de celelalte puteri ale statului, nu si fata de lege. El a subliniat ca magistratii nu se pot considera o entitate aparte doar in ceea ce priveste statutul, ci trebuie sa inteleaga importanta stabilitatii si credibilitatii sistemului judiciar, in limitele cadrului economic national.Presedintele a vorbit si despre reanalizarea numarului de instante, parchete si a numarului de magistrati, in raport cu sarcinile reale ale sistemului, in contextul in care la unele instante personalul este suprasolicitat. Presedintele Traian Basescu s-a referit si la imbunatatirea functionarii sistemului judiciar ca serviciu public. Seful statului a participat la ceremonia de sarbatorire a 100 de ani de la infiintarea Consiliului Superior al Magistraturii si la cea de-a VII-a reuniune a Adunarii Generale a Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, care are loc la Palatul Parlamentului.

***

Magistratii nu numai ca se vor creatori de legi, ei creaza “adevarul juridic” in cauzele supuse judecatii functie de interese personale si de grup; au ajuns la “performanta” de a interpreta legea dupa bunul plac si nu li se poate reprosa niciodata nimic atata vreme cat in propria lor legislatie se prevede ca “judecatorul judeca dupa propria constiinta” )) Care o fi aia?

Cu mici exceptii, exista judecatori de un inalt profesionalism, dar acestia sunt foarte putini si evident marginalizati de ceilalti corupti. Personal nu cred ca din prima categorie fac parte mai mult de 10% si procentul pare supraestimat daca ne uitam in realitate. ((

SRI cere procurorilor sa-l aresteze pe Sorin Ovidiu Vantu?

Sursa: Exploziv news

Profesionalistii din Serviciul Roman de Informatii, cei care s-au ocupat de urmarirea informativa a activitatii infractionale a lui Sorin Ovidiu Vantu – mogulul Realitatii TV si a grupului Catavencu, dar si groparul FNI – rup tacerea si, in exclusivitate pentru Exploziv-News, ei fac acum dezvaluiri cutremuratoare: “Prin intermediul ziarului Dvs, vrem sa facem cunoscute tuturor romanilor informatiile adevarate despre infractorul Sorin Ovidiu Vantu, mai ales ca, desi am transmis toate aceste informatii institutiilor statului – in speta Parchetului General – acesta se afla in continuare in stare de libertate”. Ofiterii SRI vorbesc despre implicarea lui Vantu in prabusirea FNI si despre faptul ca, in ciuda prejudiciului mare, Vantu nici macar nu a fost cercetat in acest caz.

Cu acest scop, spun ofiterii din cadrul serviciului operativ din SRI, “echipa de anchetatori desemnata sa se ocupe de acest caz a fost destramata intentionat, prin eliberarea din functie – fara motiv – a procurorului adjunct de sectie, Ovidius Paun, care era si coordonatorul ei, coroborata cu desfiintarea postului procurorului sef de birou Luminita Sega (cea care, de altfel, la putin timp dupa demitere, a murit otravita cu metale grele).

De asemenea, raportul SRI central mai indica faptul ca ofiteri SRI din cadrul UM 0232 ar fi falsificat interceptarile dintre Vantu si Teodor Nicolaescu, organele de urmarire penala chiar sesizindu-se in acest caz, numai ca in februarie 2005, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie ar fi dat un comunicat fals, in care spunea ca nu exista in evidentele sale nici un dosar penal cu acest obiect.

Tot avertizorii principalului Serviciu Secret al Romaniei sustin ca Sorin Ovidiu Vantu a fost avantajat prin complicitatea procurorului sef adjunct de sectie Nicolae Andrei, acesta reinregistrand dosarul 108/P/2003 ce facea referire la fapte de spalare de bani, sub un alt numar, 676/P/2004, ceea ce a dus la tinerea sa in nelucrare timp de un an, pina cind aparitia legii 508 din 2004 l-a obligat sa-l decline la DIICOT.

SRI pune sub semnul intrebarii si seria de disjungeri din dosarele care il privesc pe Vantu, indicand ca disjungerea dosarului 5653 din 2003, repartizat judecãtorului Cristian Jipa, s-a produs pentru motivul confruntarii sale cu inculpatul Tisler Gabriel, numai ca acesta din urma a decedat inca din cursul urmaririi penale, certificatul de deces aflindu-se anexat la dosarul cauzei.

Despre procurorii care s-au ocupat de acest caz si care au decis neinceperea urmariii penale, avertizorii Serviciului Roman de Informatii spun ca sunt “sinistrii procurori de extractie stalinista:, aceasta caracterizare fiind adresata procurorului Ovidiu Budusan. Pentru a nu fi judecat in cazul FNI, Vantu a fost ajutat, incepand cu 2003, de catre conducerea Parchetului General. E detaliat modul in care dosarul FNI a fost “spart” in mai multe dosare, prin disjungere, astfel incat cele care il vizau direct pe SOV sa se piarda pe drum.

Autorii continua sa prezinte seria relatiilor in justitie pe care le-ar avea Vantu. Astfel, procurorul general a Romaniei, Codruta Kövesi, este amanta lui Vantu, el fiind cel care “a aranjat si sustinut ca procurorul Codruta Kövesi sa fie numita procuror general al Romaniei”. Despre seful DNA, Daniel Morar, ofiterii SRI sustin ca “Vantu e cel care a facut presiuni pentru a-l plasa pe Morar la DNA”. (va urma)

La DGIPI un sfert dintre angajaţi sunt rude. Si?

Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a dispus un control intern la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) prin care să se stabilească dacă angajările din ultimii ani au fost făcute corect, după ce s-a constatat că un sfert dintre angajaţi sunt rude între ei, anunta MediaFax.

Astfel, verificările interne trebuie să stabilească dacă concursurile organizate în vederea angajării au fost corecte.

Noua conducere a DGIPI a cerut angajaţilor să declare pe propria răspundere dacă au sau nu rude – de sânge sau prin alianţă – în cadrul unităţii.

Penibila stire, mai ales ca:

1. nu cred in acest procent – cu siguranta este mai mare; estimez unul mai aproape de realitate, respectiv 85-90%;

2. aceeasi situatie se intalneste in orice institutie, agentie, entitate a statului!

Nici un cetatean roman din afara sistemului de rubedenii, pile, cunostinte  sau relatii de partid nu va accede in vreun post vacant existent in aceste institutii . Exceptiile sunt atat de rare incat trec neobservate si total lipsite de importanta. De cele mai multe ori exact acesti 10-15% dintre angajati duc intreaga institutie in spinare, ei fiind de altfel cei mai competenti si totodata in rare cazuri vor avansa in functii! De aceea, oricat de bine pregatit profesional va  fi romanul, tot va pica examenul/examenele iar nota/notele intotdeauna vor fi umilitoare, tocmai pentru a se justitifica  marlanesc “incompetenta outsiderului” comparativ cu “uriasa competenta” a rudelor, pilelor si cunostintelor celor aflati in sistem!

Subiectul in sine nu este o stire, toti romanii sunt deja hiperfamiliarizati cu  specialele “conditii” ale angajarii in institutiile statului. Personal cunosc cazuri concrete ale unor candidati care au participat la unele examene  sustinute in Primaria Capitalei, Primaria Sectorului 2, Ministerul Justitiei, Magistratura etc. Uneori li se aduce la cunostinta ca simpla valoare profesionala este insuficienta pentru a trece examenul daca nu este insotita de o “recomandare” a unei persoane importante din sistem sau de la un partid aflat la guvernare!

Si apoi: CINE MAI ARE NEVOIE DE VALOARE IN TARA ASTA?

In grila unica de salarizare Şeful statului, preşedinţii Camerelor, ICCJ şi CCR vor avea salariile cele mai mari

Potrivit grilei de salarizare propuse în proiectul Legii salarizării unitare a bugetarilor, pentru autoritata Executivă, cea Legislativă şi cea Judecătorească, pe prima poziţie sunt şeful statului, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, preşedintele instanţei supreme şi cel al Curţii Constituţionale. Aceştia ar urma să primească 9.000 de lei, reprezentând coeficientul maxim, de 15, înmulţit cu salariul minim brut, care în prezent este de 600 de lei.

Vezi documentul obţinut de MEDIAFAX

Pe poziţia a doua:

1.primul ministru, cu coeficientul 14,5 (8.700 lei),;

2. vicepreşedinţii Camerelor Parlamentului, cu coeficent 14 (8.400 lei);

3. vicepreşedintele instanţei supreme, cu 14,3 (7.980 lei).

Pe poziţia a treia:

1. viceprim-ministrul, cu coeficient 14 (8.400);

2. secretarii şi chestorii Senatului şi Camerei Deputaţilor, coeficient 13,7 (8.220 lei);

3. preşedinte de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu coeficient 12,75 (7.650 lei).

Pe poziţia a patra:

1. ministru de stat, cu coeficientul 13,85 (8.310 lei);

2. preşedinţii Comisiilor permanente din Parlament, cu 13,7 (8.220 lei);

3. judecător de Înaltă Curte, cu 12,25 (7.350 lei).

Pe poziţia a cincea:

1. ministru, cu coeficient de 13,7 (8.220 lei);

2. liderii grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor, cu 13,2 (7.920 lei);

3. procuror general al României, cu 12,75 (7.650 lei).

Pe poziţia a şasea:

1. ministrul delegat, cu un coeficient de 13,7 (8.220 lei);

2. vicepreşedinţii Comisiilor permanente din Parlament, cu 13,1 (7.860 lei);

3. prim-adjunctul procurorului general, cu 12,25 (7.350 lei).

Pe poziţia a saptea:

1. secretar de stat membru al Guvernului, cu coeficientul 13 (7.800 lei);

2. secretari ai Comisiilor permanente din Parlament, cu 13 (7.800 lei);

3. adjunct al procurorului general al României.

Pe poziţia a opta:

1. secretar de stat, cu coeficient 12,95 (7.770 lei);

2. senator şi de deputat, cu 12,95 (7.770 lei);

3. consilier al procurorului general.

Pe poziţia a noua:

1.  subsecretar de stat, cu un coeficient de 12,5 (7.500 lei);

2. procuror şef secţie de Parchet de Înaltă Curte, cu 11,45 (6.870 lei);

3. procuror adjunct de procuror şef de secţie, de procuror şef serviciu de Parchet de Înaltă Curte, de procuror şef birou în cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru un procuror cu grad de Parchet de Înaltă Curte este propus un coeficient de 10,10 (6.060 lei), la fel cu funcţia de preşedinte de Curte de Apel şi de procuror general de Parchet de Curte de Apel.

Pentru un judecător de Curte de Apel şi un procuror de Parchet de Curte de Apel, coeficientul propus este de 9,5 (5.700 lei), acelaşi coeficient fiind propus şi pentru funcţia de preşedinte de Tribunal.

Pentru un procuror şef de birou de Tribunal este propus un coeficient de 9,25 (5.550 lei), iar pentru judecător şi procuror cu grad de Tribunal este propus un coeficient de 9 (5.400 lei).

Potrivit unei note a grupului de lucru, salariul magistraţilor cuprinde indemnizaţia de membru CSM, 25 la sută din indemnizaţia judecătorilor cu grad de instanţă supremă; majorare de indemnizaţii la preşedintele şi judecătorii de la Curtea Constituţională, de 15 la sută; majorare indemnizaţie funcţie de vechime (maxim 30 la sută), spor condiţii deosebite de muncă, de 15 la sută, spor de vechime, de 25 la sută.

Vasile Şeicaru – Doar Lumina

Curtea Constitutionala a admis sesizarea presedintelui Basescu privind sporurile obtinute in instanta de magistrati! Inalta Curte de Casatie si Justitie isi atribuie o prerogativa pe care NU o are prin Constitutie!

CCR a admis, miercuri 27 mai 2009, sesizarea preşedintelui Băsescu privind sporurile obţinute în instanţă de magistraţi şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, şi Parlamentul şi Guvernul, pe de altă parte.

Potrivit Curţii Constituţionale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituţionalitate al acestora.

CCR precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are competenţa de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, cu respectarea principiului fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituţia României.

Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, pe 4 mai, că a sesizat Curtea Constituţională asupra abuzurilor puterii judecătoreşti, chiar dacă instituţia prezidenţială nu era cea lezată, pentru că puterile afectate, Parlamentul şi Guvernul, nu au făcut nicio sesizare în acest sens.

Şeful statului a spus, întrebat de ce a luat atât de târziu măsura sesizării Curţii Constituţionale în legătură cu sporurile pe care magistraţii le-au câştigat în instanţă pe baza unei legi abrogate, că nu Preşedinţia era lezată, ci Guvernul şi Parlamentul, care nu au făcut niciun demers pentru a corecta această stare de fapt. “După cum vedeţi, nici acum puterile afectate, Guvernul şi Parlamentul, nu au făcut o sesizare, nu era instituţia prezidenţială cea lezată, cea a cărei atribuţiuni se încălcau, ci cele două structuri, puterea legislativă şi Guvernul. Acum am considerat că nu se mai poate aşa, pentru că puterea judecătorească a mers în altă direcţie care chiar arată- e greu să spui – lipsă de responsabilitate, dar pierderea controlului puterii de către ea însăşi“, a explicat preşedintele.

Băsescu a arătat că instanţele au început să extindă acordarea de sporuri prin procese cu statul şi la alte categorii decât cea  a magistraţilor. Şeful statului a dat exemplul membrilor Curţii de Conturi, cărora justiţia le-a dat câştig de cauză când aceştia au cerut sporuri de 75% din salariu, aşa cum au funcţionarii care lucrează cu fonduri europene pe care îî controlează.

Totuşi, preşedintele a spus că este un lucru care i se pare mai grav decât acordarea de sporuri pe baza unor prevederi legislative abrogate, şi anume asumarea, de către Înalta Curte, a atribuţiilor Curţii Constituţionale. “Problema este că ÎCCJ şi-a luat un drept pe care nu-l are şi spune explicit, într-una din hotărârile sale, şi anume i-a luat dreptul, prin interpretare,(..)  de a face ce face CCR, să intrepreteze constituţionalitatea. Ori, după părerea mea, acesta este un abuz mai grav decât acordarea de sporuri pe o lege abrogată”, a subliniat Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională pentru că nu consideră că este normal ca puterea judecătorească “să încerce să-şi atribuie o prerogativă pe care nu o are prin Constituţie, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului“.

“În virtutatea prerogativelor constituţionale pe care le am, m-am adresat astăzi Curţii Constituţionale cu cererea de soluţionare a unui conflict juridic dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, şi Parlamentul şi Guvernul României, pe de altă parte. Motivul acestei acţiuni este depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti”, a  spus preşedintele Băsescu.

Traian Băsescu a explicat că, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, în anul 2000, Guvernul a introdus în salariile magistraţilor o serie de sporuri care, până atunci, erau prevăzute de Legea 50/1996, abrogând legea rămasă astfel fără obiect. Totuşi, a explicat preşedintele, în ultimii ani, în mod constant, instanţele au dat câştig de cauză magistraţilor, funcţionarilor şi asistenţilor judiciari care au solicitat diverse sporuri, în baza legii abrogate. Băsescu a oferit şi câteva exemple de sporuri solicitate de magistraţi, ironizând pretenţiile acestora care, teoretic, ar trebui să decurgă din funcţiile pe care aceştia le îndeplinesc: sporuri de specializare, de confidenţialitate, de fidelitate, de permanenţă.

Sursa: NewsIn

Daca medicina costa, ce rost are plata asigurarile sociale de sanatate?

MEMENTO MORI!

Ministerul Sanatatii vrea sa introduca sistemul coplatii de la 1 septembrie. Legislatia este in curs de elaborare, dar autoritatile vehiculeaza o contributie a pacientului de 5 lei pentru un consult la medicul de familie, 10 lei pentru unul la un medic specialist si 100 de lei pentru o saptamana in spital.

“Daca stie ca are de platit si el o contributie, atunci probabil ca o sa se gandeasca de doua ori daca e cazul sa abuzeze de mersul la doctor”, declara secretarul de stat in Ministerul Sanatatii, Liviu Manaila!!! Tot dumnealui a afirmat ca va percepe coplata  si pentru persoanele care “dau buzna la spitale” si nu sunt internate ca urgente.

Acesta este primul pas in plata serviciilor medicale pentru care romanii platesc deja asigurari.

Directorul general al CNAS a declarat ca populatia trebuie sa inteleaga ca medicina nu este gratuita “tot cetateanul trebuie sa simta ca medicina costa si de multe ori costa mult”. Acesta a mai spus ca sistemul de coplata este masura ideala cu ajutorul careia ar putea disparea spaga, “dar sigur o perioada vor merge in paralel“.

In asemenea conditii, ce rost mai are plata asigurarilor sociale de sanatate? Inteleg ca sumele platite de salariati – intr-un procent de loc de neglijat – intra in bugetul Ministerului Sanatatii fara a se oferi vreun serviciu/prestatie in schimbul acestor uriase sume! Romanii, cu sau fara CAS, tot plateau spagi la medici pentru ca altfel nimeni nu-i baga in seama, ce daca erau contributori la Case de Sanatate? Vax albina! A argumenta eficienta sistemului de “coplata” prin   reducerea sau eradicarea spagii sfideaza orice norma de bun simt. Pe fond, coplata este un alt mod de a fura cetateanul roman prin suprimarea dreptului la viata si ocrotirea sanatatii prevazut in art.34 din Constitutia Romaniei, o tara mai saraca decat oricare alta!! Masura propusa ingroasa sirul masurilor halucinante , antisociale si anticonstitutionale luate de ai nostri “bravi” guvernanti care par sa aiba un singur target: EXTERMINAREA POPORULUI ROMAN!

Mafiotii conducatori nu mai au nevoie de romanii obisnuiti, de pensionari, de agricultori, de bolnavi, de copii, de valori reale, de invatamant profesionist, de titluri academice obtinute cu sudoarea fruntii, de… Recomand lansarea unei bombe atomice;  rezolva mai rapid problema!

Art. 54 din Constitutia Romaniei:

“FIDELITATEA FATA DE TARA

1) Fidelitatea fata de tara este sacra.

2) Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin (n.r. in fata cui, in temeiul carei legi si cand?) si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege.”

A raspuns cineva pana acum pentru tradarea poporului roman? Pentru saracirea continua? Pentru genocid? Pentru instigare la suicid?