27 de instanţe din 240 au votat pentru reluarea activităţii. Curţile de apel Braşov şi Mureş, tribunalele Braşov şi Vrancea au ales să continue protestul sub forma refuzului desemnării judecătorilor în birourile electorale. Instanţele din Braşov au menţinut, de asemenea, recomandarea de restrângere a activităţii la Registrul Comerţului.
Unele instanţe au decis suspendarea protestelor începând cu 31 octombrie, 21 noiembrie, 15 decembrie sau n-au precizat data, aşteptând terminarea lucrărilor Comisiei speciale sau semnarea Pactului Naţional pentru Justiţie, anunta RNAG (Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale).
Pactul pe Justitie se refera la:
- normarea muncii necesare şi raportarea acesteia la numărul de posturi existente şi la cele necesare, atât din perspectiva magistraţilor, cât şi a personalului auxiliar;
- atribuirea a 1% din PIB pentru justiţie;
- transferarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurarea prealabilă a managerilor necesari gestionării bugetului la instanţe;
- eliminarea oricăror pârghii de constrângere in sensul ca nu se vor putea realiza rectificări negative pe parcursul anului cu privire la sumele alocate pentru bugetul justiţiei aprobat de Parlament;
- proiectul bugetului de funcţionare a instanţelor şi parchetelor se elaborează şi se înaintează de catre ÎCCJ şi Ministerul Public, pe baza analizelor şi rapoartelor de fundamentare întocmite de instanţe şi parchete;
- Consiliul Superior al Magistraturii va fi consultat, în mod obligatoriu, pentru legalitatea procedurii de elaborare şi adoptare a proiectelor de acte normative în relaţia cu puterea judecătorească de către puterilor executivă şi cea legislativă, pe baza unui aviz în privinţa proiectelor de acte normative care interesează activitatea sistemului judiciar iar în lipsa avizului pentru proiectul de act normativ, acesta nu poate intra in procedură legislativă;
- stabilirea unui mecanism de evaluare periodică şi monitorizare permanentă a relaţiilor între puteri;
- tratament egal din punct de vedere legislativ între funcţiile de demnitate publică şi magistraţi, pornind de la principiul egalităţii între puterile statului;
- schemele de personal pentru instanţe si parchete se vor dimensiona în funcţie de volumul de activitate al magistraţilor şi pe baza normării activităţii personalului auxiliar din instanţe şi parchete.
Iata-ne in fata unui Pact pe Justitie ce urmeaza a fi incheiat intre cele 3 puteri ale statului. Adica fiecare cu dictatura si interesele ei, poporul neavand nici o minima importanta in marea schema, fiind un element absolut neglijabil! Cu asa puteri si cu asemenea pretentii de intarire a castei mai putem vorbi despre democratie, despre drepturile omului, despre interesul national?
Cat de nesimtit trebuie sa fie magistratul incat sa pretinda extra-drepturi si pana unde poate duce dispretul acestui corp – candva de elita – care-si permite sa sfideze orice norma de drept, sa incalce pana si cele mai elementare obligatii ce-i revin conform fisei postului? Ex: o judecatoare (Antoanela Florescu) de la Tribunalul Bucuresti a lucrat concomitent timp de aproape 5 ani si la Paris, tot ca judecator - aici - chiar daca in tara a lipsit nemotivat o perioada foarte lunga de timp , CSM-ul n-a luat nici o masura iar unii colegi chiar ii sar in aparare!!!
Complet surprinzator pentru mine gasesc lipsa punctului privitor la INDEPENDENTA JUSTITIEI, avand in vedere ca despre asta se tot discuta la tv de grevisti. Sub umbrela independentei trimbitate in media, magistratii in fapt incerca sa ascunda scopul real al grevei:BANUL! Problema e ca verba volant, scripta manent, asa ca… din absolut toate documentele tipa numai ochiul dracului. De ce independenta justitiei nu apare ca imperios necesara pentru restabilirea echilibrului intre puteri totodata cu consolidarea statului de drept? Inteleg ca magistratii sunt de acord cu ingerinta tuturor factorilor negativi (aflati sau nu la putere) care platesc pentru “adevaruri juridice”, comanda decizii, solutii in sute de dosare? Cum altfel daca justitia a ajuns un SRL al puterii mafiote!
De asemenea, in nici un punct nu regasim institutirea responsabilitatii magistratilor! De ce pactul imbraca mai degraba forma unei declaratii de razboi impotriva celorlalte puteri? Daca nu li se vor respecta dolenatele financiare e clar ca greva continua! Prin greva ei demonstreaza romanilor ce inseamna cu adevarat o putere in stat eronat inteleasa chiar de catre cei care trebuie sa aplice legea, o putere capabila sa santajeze celelalte puteri simultan cu dispretul fatis etalat pentru o tara intreaga! De ce pactul nu cuprinde problemele reale ale sistemului judiciar, multe cu impact puternic negativ asupra intregii populatii ? De-a dreptul socant apare punctul 7 in care se ni prezinta infiintarea unui mecanism de evaluare si monitorizare a relatiilor intre puteri – adica un fel de tehnica securistica in care fiecare se supravegheaza pe fiecare si scapa cine poate! Grav! Foarte grav!
Singurul punct important este cel in care pretind consultarea obligatorie a CSM-ului in cazul proiectelor legislative in legatura cu puterea judecatoreasca iar lipsa avizului CSM-ului sa conduca la blocarea intrarii proiectului in procedura legislativa. Precizez insa ca pretentia cuprinsa in pct.6 devine operanta numai daca in CSM s-ar afla adevarati juristi romani si nicidecum cei care ocupa astazi scaunele!
UPDATE 1: Doar 4 Curți de Apel din tara au decis luni, 28 septembrie, în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor, suspendarea protestului judecătorilor și reluarea activității începând de marți, 29 septembrie: Galați, Pitești, Ploiești și Oradea.
In cazul Curtii de Apel Ploiesti decizia este valabilă și pentru toate instanțele arondate: tribunalele Prahova, Buzău și Dâmbovița, precum și pentru cele 14 judecătorii arondate acestora.
In cazul Curtii de Apel Galati decizia este valabilă și pentru Tribunalul Galați și judecătoriile din subordinea acestora din Galaţi, Tecuci, Târgu Bujor şi Lieşti.
In cazul Curtii de Apel Oradea decizia este valabila si pentru Tribunalul Bihor si Judecătoria Oradea (unde Danilet este vicepresedinte). Danileț a mai declarat ca judecătorii de la Tribunalul Bihor vor participa și la alegerile prezidențiale din această toamnă.
In Bucuresti:
- si-au reluat activitatea: Judecătoria Sectorului 6, Judecătoria Sectorului 4, Curtea de Apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie
- continua protestul: Judecătoria Sectorului 5, Tribunalul
- nehotarati: judecătoriile sectoarelor 1, 2 și 3 urmeaza sa tina adunari generale pentru a stabili daca judecatorii isi vor relua activitatea sau vor ramane in greva.
UPDATE 2: Sa-i fie rusine Laurei Stefan – expert juridic al Societatii Academice Române – care a declarat presei straine ca un judecator la inceput de cariera castiga 600 de euro!!! Numai daca s-ar analiza declaratiile de avere – documente publice afisate pe site-ul CSM – s-ar putea constata ca realitatea este cu totul alta! Cand vorbim de venitul lunar (in cazul magistratilor) nu socotiti salariul de baza, deoarece la acesta se adauga o multime de sporuri meritate si nemeritate care in final dubleaza sau tripleaza salariul! Nu imprastiati informatii false! Oricum strainatatea a declarat greva magistratilor ca fiind ilegala, asa ca, indiferent de motivatiile voastre, tot sunteti nesimtiti batandu-va joc de o tara intreaga! Sunteti mana in mana cu politicienii! Impreuna ati dus tara in prapastie!