CEDO a condamnat Romania pentru motivarea precara a unei decizii penale

Romanii care sunt victime ale unor motivari superficiale, ale unor motivari in care nu se descriu situatiile de fapt, probele si rationamentele in baza carora au fost condamnati, trebuie sa stie ca li s-a incalcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si au dreptul de a se adresa Curtii de la Strasbourg .

Din cauza aglomerarii de dosare, ori mai grav, in situatiile in care asistam la executii la comanda, ce nu pot fi motivate convingator, in destule cazuri, anumiti judecatori uziteaza expresia de sorginte comunista ”Din inscrisurile aflate la dosar, coroborate cu… rezulta ca X a comis infractiunea de….” Cateva randuri, fara nicio argumentatie concreta, si intri la puscarie sau esti spoliat de drepturi. Asa considera unii judecatori sa se achite de obligatia de a-si motiva hotararile. Asemenea hotarari sunt profund ilegale, deoarece atat codul de procedura cat si CEDO obliga la motivarea detailata, astfel incat ele sa fie intelese si acceptate. Prin extenso, in acceptiunea CEDO, obligatia de motivare nu se refera doar la dosarele penale, ci si la cele civile. Publicam in continuarea argumentatiile din cauza “Dumitru vs. Romania”, pronuntata de CEDO de la Strasbourg la 1 iunie 2010, hotarare care nu a fost inca tradusa si publicata in Monitorul Oficial.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

CAUZA DUMITRU c. ROMANIA

(Cerere nr. 4710/2004)

SENTINTA (fond)

STRASBOURG – 1 IUNIE 2O1O

„(…) In speta, Curtea observa ca reclamantul aduce in cauza sentinta pronuntata de Tribunalul judetean Arad. Prin aceasta hotarare, care este definitiva si irevocabila, reclamantul a fost condamnat, dupa ce a fost achitat de calomnie de catre tribunalul de prima instanta. Tribunalul judetean si-a motivat hotararea facand referire la prejudiciul adus demnitatii victimei si faptului ca anchetele penale nu confirmasera declaratiile reclamantului.

Daca este adevarat ca obligatia de a-si motiva deciziile pe care articolul 6.1 o impune instantelor, nu se poate interpreta ca o cerinta de raspuns detaliat la orice argument, trebuie recunoscut ca in speta, condamnand reclamantul, tribunalul judetean n-a oferit niciun motiv concret pentru a-si sustine concluzia. Astfel, nu s-a bazat deloc pe elementele materiale si constitutive de infractiune de calomnie si n-a facut nicio referire concreta la elementele de fapt care ar fi putut motiva concluzia de culpabilitate si caracterul public al faptelor refinute (a se vedea de asemenea, mutatis mutandis, Albina, .33, si Boldea, . 33, hotarari mentionate mai sus).

Avand in vedere precedentele, Curtea considera ca reclamantul are motive temeinice pentru a sustine ca hotararea tribunalului judetean Arad din data de 29 mai 2003 nu era suficient motivata, iar cauza sa, in procedura de calomniere indreptata impotriva sa, care s-a incheiat prin aceasta hotarare, nu a fost audiata in mod echitabil.

In consecinta s-a incalcat articolul 6.1 din Conventie referitor la acest aspect (…)

DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, IN UNANIMITATE.

1. Declara cererea admisibila conform continutului extras din articolele 6.1 (absenta motivarii sentintei tribunalului) si 10 din Conventie si din articolul 1, al Protocolului nr. 1 din Conventie, si inadmisibila pentru excedent;

2. Sustine ca s-a incalcat articolul 6.1 din Conventie

3. Sustine ca s-a incalcat articolul 10 din Conventie

4. Sustine ca s-a incalcat articolul 1 al Protocolului nr. 1 din Conventie

5. Sustine ca problema aplicarii articolului 41 din Conventie nu se regaseste in caz; in consecinta:

a) o rezerva in intregime;

b) invita Guvernul si reclamantul sa ii adreseze in scris, in termen de sase luni din ziua in care hotararea va fi definitiva in baza articolului 44.2 din Conventie, observatiile lor privind aceasta problema si mai ales sa ii aduca la cunostinta orice acord pe care l-ar putea incheia;

c) rezerva procedura ulterioara si delega presedintelui camerei sarcina de a o stabili la nevoie.

Intocmita in limba franceza, apoi comunicata la data de 1 iunie 2010”.

Sursa: Lumea Justitiei

Directorul ADPP sector 4, Bucuresti si-a falsificat diploma de bacalaureat si detine 2 licente emise de “fabrica de diplome” de la Universitatea Oradea

Directorul ADPP Sector 4, Marian Goleac, a ocupat, timp de peste noua ani, functii cu putere de decizie în administratia locala  folosindu-se de o diploma de Bac falsa. Marian Goleac si-a falsificat patalamaua de Bacalaureat si a obtinut ulterior doua licente la „fabrica de diplome“ de la Universitatea Oradea.

Marian Goleac (43 de ani) este seful Administratiei Domeniului Public si Privat (ADPP) Sector 4 pâna la 6 octombrie, când îi expira preavizul. El a fost demis din functie la cererea primarului Cristian Popescu Piedone, care s-a declarat nemultumit de activitatea sa în gospodarirea sectorului.

Potrivit CV-ului depus la Primaria Sectorului 4 la angajare, Marian Goleac si-a început cariera de sef la numai 17 ani, când a ajuns mai-mare peste ospatarii restaurantului Athenee Palace, din 1984 pâna în 1992. Între timp, în august 1991, îsi procura diploma de Bacalaureat – care apare a fi emisa de Grupul Scolar Industrial nr. 19 (RATB) Bucuresti – si tinde mai sus.

Astfel, din 1992 pâna în 2000, Marian Goleac ocupa, pe rând, functia de director general în trei firme: SC Fedra impex SRL, SC Metal CM Intercom SRL si Metal Baduc Construct SRL.

În iunie 2000 obtine prima licenta la Colegiul Tehnic, Economic si Administrativ al Universitatii Oradea, cu media 8,50, iar din 2001 – pe baza studiilor superioare absolvite – intra în Primaria Sectorului 4, ca sef la Serviciul Inspectie Generala. Interesant este faptul ca, în CV-ul de angajare, Marian Goleac nu face nicio referire la studiile liceale. Iar copia obligatorie dupa diploma de Bac a disparut din dosar.

Sursa: Adevarul

CNA-ul: inchizitia televiziunilor din Romania!

Peste televiziunile care adopta pozitii critice la adresa puterii portocalii ploua cu amenzi, din apa­ratori ai echilibrului opiniilor prezentate în emisiuni, unii membri ai CNA devenind aparatori ai partidelor sau persoanelor care i-au propulsat în post.

Teoretic, impartialitatea CNA poate fi pusa sub semnul întrebarii atâ­t­a timp cât membrii Consiliului CNA, adica cei care iau decizia sanctionarii posturilor de televiziune, sunt propusi de partide si recrutati din rândurile apropiatilor ideolo­gici. Conform Legii Audiovizualului, Conducerea CNA este compusa din 11 membri si este numita de Parlament, la propunerea Senatului, Ca­me­rei Deputatilor, Presedintelui Ro­mâ­niei si Guvernului. Astfel, Sena­tul pro­pune trei membri, Camera De­pu­tatilor trei membri, Presedintele doi si Guvernul alti doi. În cele doua Camere parlamentare, posturile din conducerea CNA se împart frateste între partide, dupa negocieri intense.

În aceste conditii, articolul din le­ge potrivit caruia “membrii Consiliului sunt garanti ai interesului pu­blic si nu reprezinta autoritatea care i-a propus” intra în contradictie cu mo­dalitatea exclusiv politica prin care este desemnata conducerea acestei institutii. Este greu de crezut ca deciziile ulterioare ale celor nomi­na­lizati ar putea sa nu tina cont de in­te­resele celor care i-au propulsat într-un post public, bine salarizat. În ac­tua­lul Consiliu al CNA, Parlamentul i-a nominalizat pe Rasvan Popescu (din partea grupului PNL, jurna­list si fost purtator de cuvânt al ex-presedintelui Emil Constantinescu), Ioan Onisei (grupul PDL, fost deputat PD), Szasz Attila (UDMR), Cristina Trepcea (PSD, jurnalist), Cons­tantin Dutu (PRM, fost deputat PRM) si pe Grigore Zanc (PRM, fost senator PRM).

Reprezentantii Guvernului, nominalizati toti în perioada mandatului lui Calin Popescu Ta­ri­ceanu, sunt pianistul Dan Grigore, jurnalistul Christian Mititelu si ac­to­rul Mihai Malaimare. Presedintele Traian Basescu i-a trimis în CNA pe jurnalista si fosta directoare de ima­gine a PDL, Narcisa Iorga, si pe jurnalistul Gelu Trandafir. Majoritatea membrilor CNA sunt astfel recrutati din structurile partidului care îi pro­pune sau din rândurile apropiatilor ideologici. Calitatea de jurnalist a unora dintre ei este mai mult praf în ochii celor care i-ar putea critica, întrucât în activitatea CNA profesia de jurnalist nu este relevanta.

Sursa: Jurnalul National

CSM-ul aproba cererea de pensionare a judecatorului Cristina Jipa, urmarit penal in dosarul “Voicu”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a luat act, în sedinta de joi, de cererea de pensionare a judecatorului de Înalta Curte de Casatie si Justitie (ÎCCJ) Cristian Jipa, implicat în dosarul senatorului Catalin Voicu, potrivit NewsIn.

Astfel, potrivit reprezentantilor Consiliului, plenul CSM a constatat, în sedinta de joi, ca sunt îndeplinite conditiile pentru ca judecatorul Jipa sa se pensioneze. Hotarârea emisa de plenul Consiliului va fi înaintata catre presedintele României, care este abilitat, prin Constitutie, sa numeasca si sa elibereze din functie magistrati, prin decret.

Judecatorul de la ÎCCJ Cristian Jipa a cerut, din nou, plenului CSM eliberarea din functie, prin pensionare, cererea fiind discutata în sedinta de plen de joi a Consiliului. Jipa a cerut si în luna mai pensionarea, însa, ulterior, a decis sa îsi retraga cererea.

Pe de alta parte, Sectia pentru judecatori în materie disciplinara a CSM a decis, pe 9 iunie, sanctionarea judecatorului Cristian Jipa, cercetat în dosarul senatorului Catalin Voicu, prin reducerea cu 15% a salariului pe o luna.

Catalin Voicu, alaturi de fostul judecator de la instanta suprema, Florin Costiniu, si de oamenii de afaceri Costel Casuneanu si Marius Locic, a fost trimis în judecata pentru mai multe fapte de coruptie, pe 21 mai. Totodata, procurorii anticoruptie au dispus, prin rechizitoriul întocmit în acel caz, disjungerea dosarului si continuarea cercetarilor cu privire la Cristian Jipa si la senatorul PSD Alexandru Mazare.

Procurorii DNA au început, în luna februarie, urmarirea penala pe numele judecatorului Cristian Jipa, în dosarul în care senatorul Catalin Voicu este acuzat de trafic de influenta, au declarat la vremea respectiva surse judiciare.

Judecatorul Jipa s-a prezentat pe 17 februarie la Directia Nationala Anticoruptie, unde a luat la cunostinta învinuirea de complicitate la trafic de influenta.

Sursa: Romania Libera

Legea jurnalistului propusa de Ioan Ghise: sa activeze in cabinete jurnalistice, atestati o data la 3 ani si examinare psihologica!!!!

Liberalul Ioan Ghise a depus, marti, în Senat o initiativa legislativa controversata,  denumita “Legea jurnalistului”. Potrivit acesteia, ziaristii trebuie sa aiba “carte de jurnalist”, sa activeze în cabinete jurnalistice, sa fie atestati o data la trei ani si, culmea, sa fie examinati psihologic. Ziaristul Cristian Tudor Popescu este de parere ca o astfel de lege ar avea un efect devastator asupra presei.

Potrivit Mediafax, printre prevederile din acest proiect se numara cele referitoare la “delictul” si “cvasi-delict” de presa. Mai precis, prin inserarea de informatii, reflectii sau comentarii în mass-media, despre fapte care nu au implicatii asupra societatii si au cauzat o dauna materiala sau morala unei persoane, jurnalistul poate fi sanctionat dur. De un nou organism numit Ombusman-ul Mass-Media.

Ombusman-ul ar urma sa decida care este valoarea pagubei si în general, sa controleze tot în aceasta meserie. Iar în caz extrem poate chiar sa suspende din profesie jurnalistii si sa le retraga  “Cartea de jurnalist”.

Mai mult, conform proiectului senatorului Ghise, ziaristii trebuie controlati psihologic în fiecare an, iar o data la trei ani trebuie atestata calitatea de jurnalist. Nu pot fi jurnalisti cei care au fost condamnati definitiv pentru furt, viol, tâlharie, crima, escrocare, tradare de tara “si alte fapte incompatibile cu morala sociala”.

C.T. Popescu: Ioan Ghise a fost supus unei examinari psihologice?

Contactat de Mediafax, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a declarat ca o astfel de lege “ar avea un efect devastator asupra presei, asupra libertatii ei, câta mai este”. Acesta se întreaba retoric daca Ioan Ghise a fost supus unei examinari psihologice anuale si sustine ca nici calitatea de politician nu i-a atestat-o nimeni.

“Înainte de a discuta despre legea propusa de domnul Ghise ar fi interesant de stiut daca domnia sa, în calitate de parlamentar, a fost supus unei examinari psihologice anuale. Ma tem ca nu. Si cred ca nici calitatea de politician nu i-a atestat-o nimeni, neexistând o legitimatie în acest sens. O lege ca aceea propusa de domnul Ghise ar avea un efect devastator asupra presei, asupra libertatii ei, câta mai este”, a declarat Cristian Tudor Popescu.

“Ne gasim într-un stat condus de un regim cu din ce în ce mai vadita tenta autoritara si toate prevederile unei astfel de legi ar putea fi folosite pentru a bloca exprimarile neconvenabile ale jurnalistilor. Ma întreb de ce simte nevoia domnul Ghise sa avanseze acum o asemenea lege: poate pentru ca, la unison cu domnul Basescu, considera presa un pericol pentru Siguranta Nationala?”, a adaugat jurnalistul.

Sursa: Antena3

House of broken love (cover) – Lai Youttitham

Whisky, mancare si alte servicii = spaga pentru procurorii din Galati

Whisky, favoruri pentru naşi şi fotbalişti, 40 de porţii de mâncare, iată pentru ce făceau intervenţii unii procurori din Galaţi. Printre cei care primeau se numără şi fostul prim-procuror al judeţului, Dinu Gîlcă.

Dinu Gîlcă,  fostul şef al Parchetului Curţii de Apel (PCA) Galaţi, şi Ion Ciafalon, şeful DIICOT Galaţi, sunt anchetaţi de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă. Ancheta DNA Galaţi scoate la lumină tranzacţiile meschine din justiţia gălăţeană: sticle de whisky primite cadou, intervenţii pe lângă şefii altor instituţii publice pentru rezolvarea problemelor rudelor sau chiar pe lângă fostul antrenor al echipei Oţelul Galaţi, Petre Grigoraş, pentru favorizarea unor jucători.

Procurorii DNA Galaţi au beneficiat şi de lejeritatea cu care cei implicaţi în dosar discutau prin telefon despre rezolvarea ilegală a diverse probleme. Explicaţia pare a fi una simplă: „gaşca de la Galaţi” nu a fost deranjată de nimeni până în prezent. Una dintre faptele pentru care Dinu Gîlcă este încă anchetat de procurorii anticorupţie se referă la un trafic de influenţă făcut pe lângă şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, Vasile Bîc. Motivul: Gîlcă avea un fin cu probleme penale în Timişoara şi spera ca Bîc să rezolve favorabil dosarul. Convorbirile celor doi au fost însă interceptate de DNA, transcrierile fiind ataşate în dosarul în ­care procurorul-şef a fost trimis în judecată.

Fostul şef al PCA Galaţi este acuzat şi pentru că ar fi ajutat o grefieră să treacă examenul de bacalaureat şi pe fiul  unui prieten să se angajeze şofer pe ambulanţă. Gîlcă mai este acuzat de procurorii anticorupţie că a acceptat să primească circa 40 de porţii de mâncare de la Vasile Bogdan, proprietarul Hotelului Unirea din Focşani, pentru a-l ajuta pe acesta să obţină în condiţii avantajoase un teren situat pe centura Focşaniului. Potrivit DNA, mâncarea primită i-a fost necesară lui Dinu Gîlcă la petrecerea dată la inaugurarea cabinetului notarial deschis de fiica sa, Andreea Gîlcă. Fostul prim-procuror neagă acuzaţiile, iar omul de afaceri Vasile Bogdan a declarat în presa locală că Dinu Gîlcă ar fi plătit toată consumaţia.

Aranjamente la Oţelul Galaţi

Potrivit DNA, Dinu Gîlcă a mai primit ulterior şi o sticlă de whisky de la omul de afaceri vrâncean Ionel Diniţă, prin fiul acestuia, avocatul Marius Diniţă. De asemenea, fostul prim-procuror este acuzat că a intervenit pe lângă Roşca Costache, şef al Parchetului de pe lângă Întorsura Buzăului, pentru ca acesta să favorizeze un jucător de la echipa de fotbal Oţelul Galaţi. Cum s-a întâmplat acest lucru le-a reieşit procurorilor DNA dintr-o discuţie purtată de personajele implicate. În acea discuţie Roşca Costache i-a povestit fostului şef al PCA Galaţi că l-a rugat pe Petre Grigoraş (antrenorul echipei Oţelul Galaţi la acel moment – n.r.) să introducă pe teren jucătorul  (DNA nu menţionează numele fotbalistului – n.r.), „măcar 10 minute, la scorul de 2-0, pentru a beneficia de primă”. Din interceptări mai reiese că Roşca l-a asigurat pe Gîlcă de faptul că Petre Grigoraş i-a promis că va menţine jucătorul la echipă.

Şeful DIICOT Galaţi, acuzat că a intervenit la ITM pentru naşul său

Prin rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată Dinu Gîlcă, procurorii DNA Galaţi au mai disjuns o cauză care îl vizează chiar pe procurorul Ion Ciafalon, şeful structurii Galaţi a DIICOT.   „După cum se observă, Ciafalon Ion, procuror-şef al Serviciului Teritorial Galaţi din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată, a intervenit la învinuitul Dumitru Viorel, director coordonator adjunct la Inspectoratul Teritorial de Muncă Galaţi, şi i-a solicitat să ia o măsură mai blândă faţă de naşul său, Marin Neculai”, se arată în rechizitoriul DNA Galaţi. În acelaşi dosar mai este anchetat şi inspectorul ITM Galaţi Dumitru Tacea, căruia Dumitru i-ar fi cerut să nu ia măsurile legale faţă de naşul lui Ciafalon.

Ce cred trei procurori despre fostul şef al Curţii Constituţionale

„E gras ca un purceluş şi joacă cum îi cântă…”

Interceptările făcute de procurorii DNA în dosarul lui Dinu Gîlcă au surprins şi discuţii picante purtate de trei procurori de la Parchetul Curţii de Apel Galaţi, printre care şi Dinu Gîlcă, în care aceştia îşi exprimau părerile personale despre mai mulţi oameni de la vârful justiţiei româneşti: Ioan Vida, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, şi Mona Pivniceru, preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România. Discuţia a avut loc în luna iunie a anului trecut.

Căpăţână Valeriu: Sunt nişte porci, sunt buni de înjunghiat.

Gîlcă Dinu: Ăla mititel, ăla…cum îl cheamă…Veza, Vida… Cum îl cheamă, măi?

Enciu Gabriel: Ion Vida.

Gîlcă Dinu: Ion Vida…e mititel, are 1,60 metri cred  că….

Căpăţână Valeriu: Cred că-i slana groasă tare…

Gîlcă Dinu: Dar e gras ca un purceluş. Am şi dat mâna cu el. Dar îi e frică de funcţie şi joacă cum îi cântă…

„Sofia Vicoveanca mai spune şi ea ceva…?”

Căpăţână Valeriu: Sofia Vicoveanca mai spune şi ea ceva…

Gîlcă Dinu: Cine?

Căpăţână Valeriu: Pivniceru.

Gîlcă Dinu: Mona Pivniceru ? Era în comisie la judecători, le-a pus note la judecători şi patru a pus… Sunt nişte dobitoci ăştia, întotdeauna au fost.

Enciu Gabriel: Nemernicul ăla de (neinteligibil) candidează pentru Judecătoria Oradea.

Gîlcă Dinu: Da, vrea neapărat să fie preşedinte.

Τα όνειρα της Μαίρης – Πυξ Λαξ